România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană, cu peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese înregistrate între 2023 și 2025. Majoritatea victimelor sunt sugari nevaccinați, infestați de copii mai mari. Situația, prezentată într-un reportaj publicat sâmbătă, este accentuată de scăderea alarmantă a ratelor de vaccinare, conform datelor oficiale.
O problemă de sănătate publică
Aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE au fost raportate în România în 2024. Următoarea țară cea mai afectată, Italia, a înregistrat puțin peste 1.000 de cazuri. Rujeola poate provoca complicații grave, în special la copii și sugari, cu posibile pneumonii sau encefalite. Dr. Aurora Stanescu, epidemiolog la Institutul Național de Sănătate Publică, a declarat că „este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul de decese. Aceasta este o chestiune de securitate națională.”
Cauza principală a crizei este scăderea ratei de vaccinare. Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, dar rata de acoperire este sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național. Această scădere a fost accelerată după pandemia de Covid-19.
Bariere în calea vaccinării
Părinții, precum Casandra Stoica, al căror copii s-au îmbolnăvit de rujeolă, doresc să-și vaccineze copiii, dar accesul rămâne o provocare. Stoica face parte din comunitatea romă și locuiește în condiții precare, ceea ce îngreunează participarea la consultații sau respectarea programului de vaccinare. Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației „Save the Children”, a menționat că sărăcia, lipsa serviciilor medicale și lipsa de timp a medicilor de familie complică situația.
În 2015, responsabilitatea administrării vaccinurilor a fost transferată exclusiv medicilor de familie, ceea ce a dus la o creștere a birocrației și la o presiune suplimentară asupra unui sistem deja suprasolicitat. Asistentele medicale școlare nu mai au voie să administreze vaccinuri. Dr. Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, a subliniat că blocajele structurale și dependența excesivă de medicii de familie încetinesc eforturile de vaccinare. Vaccinarea devine dificil de accesat, iar ratele scad.
Rezerve și soluții
Laura, o mamă de 36 de ani, a întrerupt programul de vaccinare din cauza temerilor legate de posibila legătură cu autismul. Unii părinți își schimbă între timp decizia. Nicoleta Dima nu și-a vaccinat copilul cu vaccinul ROR până la șase ani, din cauza temerilor, acum recunoscute ca nefondate, cu privire la eventuale reacții alergice.
Dr. Negrea propune centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la alți medici, pentru a îmbunătăți accesul la vaccinare.
