România, lovită de o factură de 600 de milioane de euro din cauza contractelor cu Pfizer
București – România se confruntă cu o criză financiară majoră după ce o instanță din Belgia a decis că statul trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către compania farmaceutică Pfizer. Litigiul este legat de achiziția de vaccinuri anti-COVID-19 în perioada pandemiei. Decizia vine într-un moment de dificultate pentru Guvern, care caută soluții pentru a diminua impactul asupra bugetului și gestionează stocurile de vaccinuri rămase.
Hotărârea instanței belgiene obligă România și Polonia să achite contracte de livrare de vaccinuri în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Pentru România, suma datorată se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro. Această sumă reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului Ministerului Sănătății, care nu a prevăzut inițial aceste fonduri. Plata integrală ar afecta echilibrul fiscal al țării.
Negocieri cu Pfizer și căutarea unor soluții de compromis
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat că autoritățile analizează diverse scenarii, în colaborare cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. O opțiune luată în considerare este negocierea directă cu compania Pfizer, pentru a compensa datoria prin alte produse farmaceutice.
„Ministerul Sănătății va susține scenariul în care suma datorată să fie compensată cu alte medicamente produse de companie”, a declarat ministrul Rogobete. Scopul principal este reducerea impactului financiar și evitarea plăților imediate. Negocierile sunt în curs de desfășurare, iar Guvernul speră să ajungă la o înțelegere avantajoasă pentru ambele părți.
Achizițiile din pandemie și responsabilitățile în discuție din nou
Decizia instanței belgiene readuce în atenție modul în care România a gestionat achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei. Fostul premier, Florin Cîțu, a menționat în trecut că deciziile au fost luate în coordonare cu Comisia Europeană. De asemenea, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a subliniat responsabilitatea guvernului de atunci și cadrul european în care s-au realizat aceste contracte.
În spațiul public, persistă întrebări despre cantitățile contractate, utilizarea efectivă a dozelor și gestionarea stocurilor rămase. Contractele de achiziție au fost încheiate la nivel european, prin acorduri negociate de Ursula von der Leyen, în numele statelor membre. Unul dintre aceste contracte majore a vizat achiziția a până la 1,8 miliarde de doze, cu un cost estimat la zeci de miliarde de euro. Aceste negocieri au generat controverse la nivel european, inclusiv cereri de transparență privind modul de negociere.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a solicitat clarificări cu privire la comunicările dintre oficialii europeni și compania Pfizer, într-un caz cunoscut sub numele de „Pfizergate”. Pe fondul acestei decizii judecătorești, sunt ridicate și întrebări legate de strategia juridică a statului român. Analiștii sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare acțiuni împotriva Comisiei Europene pentru a transfera o parte din responsabilitate. De asemenea, se discută despre necesitatea clarificării responsabilităților individuale și instituționale în procesul de achiziție.
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, efectuează anchete europene privind modul în care au fost negociate contractele, însă detalii nu au fost încă făcute publice. Guvernul trebuie să ia o decizie rapidă în legătură cu plata datoriei. Opțiunea negocierii directe cu compania farmaceutică este pe masă, dar încă nu s-a ajuns la un acord.
