Conform Economistul.ro: România se află printre ultimele locuri în Uniunea Europeană privind achiziționarea online de bilete pentru evenimente, arată datele Eurostat din 2025. Doar 12,6% dintre români au apelat la mediul digital pentru astfel de cumpărături, un procent semnificativ mai mic decât media europeană de 26,8% și de peste patru ori mai mic decât cel înregistrat în Irlanda, liderul clasamentului cu 51,5%.
O piață digitală în creștere, dar inegal distribuită
Tendința de creștere a cumpărăturilor online pentru evenimente este evidentă la nivelul UE, cu o majorare de 3,8 puncte procentuale față de anul precedent. Cu toate acestea, decalajele dintre statele membre rămân pronunțate. Pe lângă Irlanda, Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%) demonstrează o penetrare mult mai mare a acestui tip de comerț digital. La polul opus, alături de România, se află Bulgaria (11,4%) și Italia (14,2%), țări cu ponderi sub 15%.
Analiza Eurostat ia în considerare și utilizatorii activi de internet, caz în care procentul achizițiilor de bilete online la nivelul UE crește la 29%. Chiar și în acest context, România nu se regăsește printre statele cu un nivel ridicat, în timp ce Irlanda, Țările de Jos și Danemarca mențin pozițiile de frunte.
Factorii care influențează aceste diferențe sunt multipli. Locația geografică joacă un rol important: 34% dintre utilizatorii de internet din mediul urban au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% din mediul rural. Acest decalaj este parțial explicat prin accesul mai facil la oferte culturale și conexiuni rapide la internet în orașe. Densitatea evenimentelor culturale, de la concerte și festivaluri la spectacole de teatru și competiții sportive, concentrată în marile centre urbane, favorizează de asemenea utilizarea canalelor digitale de vânzare.
Profilul consumatorului cultural digital
Vârsta reprezintă un alt factor determinant. Tinerii între 25 și 34 de ani sunt cei mai predispuși să cumpere servicii culturale online, cu o scădere progresivă a acestei tendințe odată cu înaintarea în vârstă. Studenții, în special, se disting prin utilizarea frecventă a achizițiilor culturale digitale, 36% dintre ei cumpărând bilete pentru evenimente, cea mai populară categorie în acest grup demografic. Abonamentele pentru streaming muzical și jocurile descărcate digital urmează în ordinea preferințelor studenților.
Nivelul de educație este, de asemenea, corelat cu probabilitatea de a achiziționa online produse și servicii culturale, cu excepția jocurilor, unde diferențele sunt mai mici. În ceea ce privește sexul, bărbații cumpără mai frecvent online jocuri și software, în timp ce femeile au o ușoară preponderență în achiziția de bilete pentru evenimente și cărți electronice sau audiobookuri, cu o diferență de sub trei puncte procentuale.
Pe lângă biletele pentru evenimente, piața consumului cultural digital include și alte categorii. Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive sunt cele mai răspândite, fiind deținute de 33% dintre utilizatorii de internet din UE. Urmează biletele pentru evenimente (29%) și abonamentele de streaming muzical (23%).
Comparativ, achiziția de cărți tipărite a fost realizată de 16% dintre utilizatorii de internet în 2024, în timp ce cărțile electronice sau audiobookurile au reprezentat 9%. În contrast, pentru muzică și conținut video, accesul digital depășește achiziția suporturilor fizice.
Inteligența artificială și consumul de cultură
Studiul Eurostat a abordat și utilizarea inteligenței artificiale generative, unde 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente în primele trei luni ale anului 2025. Ponderea este semnificativ mai mare în rândul tinerilor (65% pentru grupa 16-24 de ani) și a studenților (72%), în timp ce persoanele de vârsta a treia au un procentaj mult mai redus (8% pentru grupa 65-74 de ani). Grecia, Estonia și Danemarca se remarcă prin utilizarea intensă a IA, în timp ce România, cu 19%, și Italia, cu 22%, se situează în partea inferioară a clasamentului.
Datele Eurostat subliniază importanța accesului digital la cultură și diferențele existente între statele membre și categoriile socio-demografice, evidențiind totodată o tendință clară către digitalizare în consumul cultural.
Sursa: Economistul.ro
