România se confruntă cu acuzații privind o posibilă aranjare a rezultatului în cadrul programului de achiziție a vehiculelor de luptă pentru infanterie (IFV/MLI). Valoarea contractului este estimată la aproximativ 3 miliarde de euro. Suspiciunile planează asupra felului în care a fost condusă procedura, favorizând compania germană Rheinmetall.
Declarațiile ministrului apărării, în centrul atenției
Radu Miruță, ministrul Apărării, a fost criticat pentru declarațiile sale. Acesta ar fi indicat că programul va fi atribuit Rheinmetall, indiferent de rezultatul negocierilor privind prețul. Afirmația a fost făcută în contextul în care ministrul a criticat ofertele unor companii, care presupuneau majorări de preț de peste 30%. Radu Miruță a subliniat că statul român nu va accepta astfel de condiții.
Un singur furnizor în procesul de achiziție
S-a remarcat faptul că Rheinmetall a fost singura companie care a primit solicitarea oficială de informații (RFI). Alți potențiali competitori nu au fost invitați să participe la proces. Această abordare ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor de concurență și transparență.
Surse din industrie au susținut că, în aceste condiții, compania germană ar fi propus reducerea numărului de vehicule din program. Această manevră ar transfera presiunea financiară asupra statului român. Analizele arată că evoluțiile alimentează percepția că unele programe majore de achiziții din domeniul apărării nu sunt derulate într-un cadru competitiv real. Ele ar urma un rezultat stabilit în prealabil. Observatorii din domeniu avertizează că mecanismul SAFE, utilizat pentru finanțarea acestor achiziții, ar putea limita competiția. Mecanismul ar putea reduce capacitatea de negociere a României, dacă nu este aplicat transparent.
Programul MLI este unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a forțelor terestre din ultimele decenii. El vizează achiziția a 298 de vehicule de luptă, menite să înlocuiască platformele de origine sovietică. Dincolo de componenta militară, proiectul are implicații economice semnificative. Se așteaptă să genereze investiții locale, transfer de tehnologie și integrarea industriei românești în lanțuri de producție europene.
Întrebări privind beneficiile industriale
Alegerea platformei Lynx, produsă în principal în Ungaria, ridică semne de întrebare. Ele se referă la capacitatea României de a obține beneficii industriale reale din acest contract. Există riscul ca o parte importantă a valorii economice generate de program să fie transferată în afara țării. Acest lucru, în ciuda investiției publice semnificative.
Controverse similare ar fi apărut și în alte programe finanțate prin mecanismul SAFE. Unul dintre ele vizează achiziția de armament individual la standarde NATO. Deși mai mulți producători internaționali au fost luați în calcul, specificațiile detaliate ar fi fost transmise, în final, unei singure companii. O astfel de practică ar putea intra în conflict cu prevederile legislației privind implementarea SAFE. Ea impune consultarea tuturor furnizorilor calificați și evaluarea ofertelor pe baza unor criterii transparente. Modificări ale cadrului SAFE ar putea slăbi garanțiile de concurență. Ele ar permite desemnarea timpurie a unor furnizori preferați sau ajustări ulterioare ale contractelor.
Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării, subliniază importanța unei competiții deschise în astfel de proiecte strategice. Radu Miruță a reiterat că nu va accepta semnarea unor contracte la prețuri majorate. Acesta a precizat că, în cazul în care ofertele nu vor respecta prețurile inițiale, va solicita reanalizarea cadrului decizional la nivelul CSAT.
MApN a precizat că afirmațiile ministrului apărării naționale legate de prețuri mai mari cu 30% au fost legate de anumite răspunsuri oficiale la documentele tip request for information. Acestea au inclus valori mai mari față de valorile comunicate inițial și de referințele din piață. MApN va solicita, de asemenea, aprobarea Parlamentului, pentru sumele finale alocate fiecărui proiect. Sumle vor fi raportate la referințe concrete din piață, nu la ofertele mai mari venite de la companii.
