Reformă administrativă, între promisiuni politice și realități locale
Discuțiile despre o posibilă reformă administrativ-teritorială a României sunt din nou de actualitate, cu atât mai mult cu cât rezultatele unui recent sondaj de opinie indică o creștere a susținerii publice pentru o astfel de schimbare. Inițiativele legislative și declarațiile politice se lovesc însă de realitatea eterogenă a administrației locale, unde interesele și capacitățile variază considerabil.
De la județe la regiuni: o istorie a încercărilor de reformă
Ideea reorganizării administrative nu este nouă în România. În decembrie 2024, în plin scandal al anulării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, deputatul George Simion, liderul AUR, atrăgea atenția asupra retragerii unui proiect de lege USR care viza o reformă administrativă. Punctul central al acestui proiect era trecerea de la actualele 41 de județe la opt regiuni, o măsură care, potrivit inițiatorilor, ar fi eficientizat administrația.
Istoria administrativă a României abundă în astfel de modificări. În 1950, pe model sovietic, s-a trecut de la 58 de județe la 28 de regiuni, iar în 1968, s-a revenit la împărțirea pe județe, orașe și comune. După 1990, numărul unităților administrativ-teritoriale a crescut semnificativ, cu înființarea a sute de noi comune și orașe. Curtea de Conturi a publicat, în 2025, un raport care sublinia problemele cu care se confruntă numeroase comune și orașe mici. Acesta arăta că multe nu îndeplinesc criteriile demografice legale și depind în mare măsură de finanțare de la bugetul de stat.
Comasări locale, soluția viabilă?
În timp ce la nivel central discuțiile se blochează, la nivel local apar inițiative concrete. În ianuarie 2026, primarii din comunele Beltiug și Socond, județul Satu Mare, au anunțat pregătirea unui referendum pentru comasarea celor două localități. Primarul din Beltiug, Ioan Bartok-Gurzău, susține că unirea cu Socond ar rezolva problema accesului la gaze naturale și ar crește atractivitatea pentru investitori.
Inițiativa reprezintă o abordare pragmatică a problemelor financiare cu care se confruntă multe comune. O analiză a Asociației CFA România arată că majoritatea comunelor din țară se află în „faliment tehnic”, incapabile să se susțină financiar. Comasarea, argumentează primarii, ar conduce la economii bugetare, prin reducerea numărului de funcții și eficientizarea resurselor. O direcție similară este urmată și de primari din județul Hunedoara, precum și de edili din Caraș-Severin.
Reacțiile politice și perspectivele de viitor
Reprezentanți ai asociațiilor de profil din administrația locală au opinii împărțite asupra reformei administrativ-teritoriale. Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi și președintele Asociației Comunelor din România, critică tendința de „expansiune teritorială a orașelor, pe fondul preluării de către ele a resurselor financiare ale comunelor”. Un alt punct de vedere vine din partea lui Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean și prim-vicepreședinte al Asociației Orașelor din România, care susține ideea de reorganizare, considerând că aceasta ar putea eficientiza activitățile bugetare.
În martie 2026, ca răspuns la aceste inițiative, Consiliul Județean Timiș a lansat un proiect-pilot care oferă stimulente financiare primăriilor care doresc să fuzioneze. În ciuda promisiunilor și a sondajelor de opinie favorabile, inițiativele de reformă administrativă se confruntă cu multiple obstacole. În așteptarea unei soluții legislative, primarii din unele localități caută soluții pragmatice, la nivel local.
Sursa: Romania.europalibera.org
