Centrala nucleară de la Cernavodă rămâne închisă cel puțin până în luna octombrie, decizia fiind luată în contextul nivelului istoric scăzut al Dunării. Autoritățile energetice au reevaluat situația în cadrul Comandamentului Energetic, confirmând funcționarea normală a sistemului energetic național, însă cu menținerea unei stări de alertă.
Debitul dunării rămâne critic
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că prognoza meteorologică indică o continuare a secetei hidrologice, debitul Dunării menținându-se la minime istorice pentru cel puțin următoarele șapte zile. Se estimează că o posibilă creștere a nivelului apei ar putea apărea abia în jurul datei de 15 septembrie, dar chiar și atunci, aceasta ar fi mult sub media anilor precedenți.
Această situație hidrologică precară afectează direct funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care necesită un volum considerabil de apă pentru răcirea reactoarelor și buna funcționare a pompelor. „Prin urmare, este posibil ca toată luna septembrie să avem situația în care debitul la intrarea în țară să fie scăzut și nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor și pentru funcționarea pompelor și pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Deci nivelul acela al apei să fie insuficient pentru repornirea centralei”, a explicat Cristian Bușoi. O nouă evaluare pentru reluarea activității reactoarelor va fi efectuată după jumătatea lunii septembrie.
Pregătiri pentru iarnă și asigurarea securității energetice
În paralel cu situația de la Cernavodă, autoritățile au analizat pregătirile pentru sezonul rece. Urmează să fie organizată o ședință lunară dedicată aprovizionării cu gaze, umplerii depozitelor și pregătirii sistemului energetic pentru iarnă. Pe partea de producție pe bază de cărbune, atât Complexul Energetic Oltenia, cât și cel din Valea Jiului, funcționează în parametri normali, iar rezervele sunt considerate suficiente.
Situația centralelor pe gaz este, de asemenea, stabilă, cu depozite umplute la niveluri apropiate de maximul tehnologic, contribuind la echilibrul sistemului energetic național. Hidroelectrica continuă să joace un rol important în acoperirea vârfurilor de consum, prin utilizarea rezervelor din lacuri, însă se caută un echilibru, având în vedere necesitatea acestor rezerve și pentru perioada de iarnă.
România se bazează în continuare pe importuri de energie în orele de vârf, în special din cauza opririi centralei nucleare de la Cernavodă, care contribuie cu aproximativ 1.200-1.300 MW la producția internă. Cu toate acestea, securitatea aprovizionării nu este pusă în discuție. Pentru următoarele trei zile, producția de la Oltenia va contribui la reducerea necesarului de importuri sub 2.000 de megawați în orele de vârf.
Plan de urgență la cernavodă
Guvernul a pregătit un plan de urgență în trei etape pentru asigurarea răcirii centralelor nucleare de la Cernavodă, în cazul unor noi scăderi ale nivelului Dunării. Aceste măsuri vor fi declanșate dacă nivelul apei va scădea sub cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă. Prima etapă constă în amplasarea unor barje pentru a direcționa un volum mai mare de apă către priza de apă a centralei.
În a doua etapă, se vor utiliza pontoane și hidrobaraje modulare pentru a închide o secțiune a canalului de racord, ca variantă de rezervă putând fi utilizat un dig temporar din piatră. În cea de-a treia etapă, vor fi puse în funcțiune pompe de mare capacitate de către Apele Române și Nuclearelectrica, pentru a asigura suplimentarea necesarului de apă pentru răcire.
Deși există vești pozitive legate de precipitații în bazinul superior al Dunării, acestea nu sunt considerate, momentan, o soluție salvatoare pentru situația râului Sava. Autoritățile monitorizează atent evoluția pentru a gestiona eficient resursele energetice și a asigura funcționarea în siguranță a sistemului național.
Sursa: Antena 3
