România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Economia a suferit două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Această evoluție negativă este pusă pe seama măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului precedent.
În trimestrul IV din 2025, economia a înregistrat o scădere de 1,9% față de trimestrul anterior. Aceasta vine după o contracție de 0,1% în trimestrul III. Măsurile guvernamentale, menite să reducă deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, au influențat negativ rezultatele.
Guvernul susține că recesiunea este temporară
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea este o situație temporară. El a asigurat că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite treptat. Bolojan a estimat că din a doua jumătate a anului 2026 vor exista premise pentru reluarea creșterii economice.
Executivul a recurs la majorarea TVA și a accizelor. De asemenea, a fost blocată indexarea pensiilor și salariilor. Aceste măsuri au afectat în mod direct consumul și activitatea economică generală.
Inflație ridicată și revizuiri negative ale prognozelor economice
În ciuda acestor măsuri, inflația a atins un nivel record de 9,9% în martie 2026. Aceasta a plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inflația. Presiunile asupra economiei au fost amplificate de acest factor.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România. Se estimează un avans de doar 0,7% în 2026, față de 1,4% prognozat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o revenire la 2,5%.
FMI a ajustat și estimările privind inflația, prognozând un nivel de 7,8% în 2026, peste estimarea anterioară de 6,7%. Banca Mondială a revizuit, de asemenea, în jos perspectivele economice ale României. Se estimează o creștere de doar 0,5% în 2026, comparativ cu 1,3% cât anticipa anterior. Pentru 2027, prognoza a fost redusă de la 1,9% la 1,4%.
Economiștii avertizează că revenirea economică depinde de stabilizarea inflației. De asemenea, aceasta depinde de impactul măsurilor fiscale asupra consumului și investițiilor.
