Rusia și Ucraina și-au reluat atacurile nocturne cu drone, imediat după expirarea unui scurt armistițiu pentru Paștele ortodox. Paștele a fost marcat de acuzații reciproce privind încălcarea încetării focului. Intensificarea conflictului vine pe fondul tensiunilor crescute în regiune.
România, vizată de Rusia ca „cap de pod”
Consilierul președintelui rus Vladimir Putin, Nikolai Patrușev, a declarat că NATO continuă să își extindă infrastructura militară în regiunea Mării Negre. Potrivit acestuia, România a fost aleasă drept principal punct strategic pentru confruntarea cu Rusia. Patrușev a menționat desfășurarea exercițiilor „Sea Shield 2026” ca pretext pentru construirea de infrastructură anti-rusă în regiune.
Declarațiile lui Patrușev reflectă o îngrijorare a Kremlinului cu privire la consolidarea prezenței NATO în apropierea frontierelor sale. Rusia consideră extinderea NATO ca o amenințare la adresa securității sale. Bucureștiul nu a comentat încă aceste afirmații.
Kremlinul critică blocada SUA asupra Iranului
În paralel cu reluarea atacurilor și acuzațiile privind România, Kremlinul a criticat decizia președintelui american Donald Trump de a impune o blocadă asupra porturilor iraniene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat asupra impactului economic global al acestei măsuri. Acesta a menționat că astfel de acțiuni vor afecta negativ piețele internaționale.
Rusia și Iranul au dezvoltat relații economice și militare mai strânse în ultimii ani. Critica Kremlinului față de blocada impusă de SUA poate fi interpretată ca un sprijin pentru Teheran. Relațiile dintre Washington și Moscova sunt deja tensionate din cauza războiului din Ucraina.
Atacurile cu drone au fost confirmate de ambele părți. Nu au fost furnizate detalii specifice cu privire la ținte sau eventuale victime.
