Radu Miruță, ministrul Apărării, este acuzat că ar putea declanșa un scandal politic major din cauza unor achiziții pentru înzestrarea Armatei. În centrul atenției se află un contract de 3 miliarde de euro, destinat achiziționării de vehicule de luptă, finanțat prin mecanismul SAFE. Anunțul a generat controverse, ridicând semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea procesului de achiziție.
România se confruntă cu acuzații serioase referitoare la un contract de 3 miliarde de euro pentru achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie. O investigație publicată recent sugerează că această achiziție ar fi fost „aranjată” în favoarea producătorului german Rheinmetall. Informațiile vin în contextul în care Ministerul Apărării este ținta criticilor.
Acuzații de favorizare a unui singur producător
Potrivit surselor citate în articolul publicat, procedura de achiziție ar fi fost concepută pentru a avantaja compania germană Rheinmetall. Se pare că, deși prețul propus de germani ar fi crescut cu peste 30%, nicio altă companie nu a fost invitată să depună oferte. Mai mult, se menționează că Radu Miruță ar fi confirmat, indirect, că acest contract va fi atribuit producătorului german, indiferent de rezultatul negocierilor.
Din informațiile disponibile, Rheinmetall ar fi fost singura companie care a primit dosarul de achiziție (RFI) din partea guvernului. Ministerul Apărării nu ar fi transmis invitații de participare și nu ar fi solicitat oferte de la alți potențiali concurenți. Achiziția prevede achiziția a 298 de vehicule de luptă de infanterie, menite să înlocuiască vechile platforme de origine sovietică cu sisteme moderne, conforme standardelor NATO.
Impactul potențial asupra economiei românești
Se pare că Rheinmetall, profitând de poziția de unic negociator, ar fi încercat să influențeze rezultatul negocierilor. În cadrul discuțiilor cu Radu Miruță, producătorul german ar fi încercat să reducă numărul de vehicule livrate, pentru a se încadra în bugetul de trei miliarde de euro. Experții avertizează că utilizarea mecanismului SAFE poate limita competiția și reduce responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice.
România speră să beneficieze de un transfer de tehnologie și producție locală. Cu toate acestea, platforma Lynx, oferită de Rheinmetall, este deja produsă într-un centru din Ungaria. Criticii ridică întrebări cu privire la beneficiile concrete pe care le va aduce această achiziție industriei românești de apărare. Se argumentează că, prin alegerea de a negocia cu un singur producător, fără o competiție reală, s-a pierdut orice pârghie de negociere și s-a acceptat un rezultat „agreat politic”, compromițând transparența.
Reacțiile din partea mediului de afaceri
Mai multe voci, inclusiv din mediul de afaceri, au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate achizițiile militare prin programul SAFE. IMM România, prin vocea președintelui Florin Jianu, a avertizat că fondurile alocate prin acest program, în valoare de 16,7 miliarde de euro, riscă să părăsească România, beneficiarii nefiind companii locale. Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) a criticat, de asemenea, lipsa de consultare a membrilor săi în legătură cu cheltuirea acestor fonduri. Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președintele OPIA, a subliniat importanța utilizării acestor fonduri pentru industria națională de apărare, avertizând că, în caz contrar, obiectivele programului ar putea să nu fie atinse.
În contextul acestor acuzații, transparența și concurența loială sunt considerate a fi de importanță crucială, fiind o chestiune de interes economic național. Modul în care au fost stabilite specificațiile și solicitarea unei oferte detaliate doar din partea unui singur furnizor ar putea fi considerat incompatibil cu cerințele programului SAFE, subminând integritatea procesului de evaluare.
Conform comunicatului IMM România, toate aceste fonduri vor părăsi România, beneficiarii nefiind companii din România.
