Paleontologii au făcut o descoperire uluitoare: strămoșii mamiferelor, creaturi care au trăit acum sute de milioane de ani, depuneau ouă. Această revelație, bazată pe analize aprofundate ale unor fosile vechi, schimbă modul în care înțelegem evoluția mamiferelor. Studii recente indică faptul că un pre-mamifer cu colți, asemănător unui porc, numit Lystrosaurus, a supraviețuit celei mai severe extincții din istoria Pământului, Marea Extincție din Permian.
Primele dovezi fosile
Cercetătorii au examinat trei fosile de pui de Lystrosaurus. Unul dintre aceștia pare să fi murit chiar în interiorul oului. Fosila a fost descoperită în 2008 de către John Nyaphuli în regiunea Karoo din AFRICA de SUD, dar a fost studiată în detaliu abia recent, cu ajutorul unor tehnici avansate de tomografie realizate la European Synchrotron Radiation Facility. Scanările 3D au arătat că puiul era ghemuit și avea maxilarul inferior nesudat, similar puilor de păsări sau țestoase înainte de eclozare. Această particularitate indică faptul că puiul a murit înainte de a ieși din ou. Oasele sale erau prea fragile pentru a-i putea susține greutatea. Deși coaja oului nu s-a conservat, forma în care a fost găsit sugerează că Lystrosaurus depunea ouă. Se estimează că acestea erau moi, nu tari ca ouăle de dinozaur, ceea ce explică absența lor din înregistrările fosile.
Adaptarea și supraviețuirea
Una dintre întrebările cheie ale cercetătorilor a fost de ce această specie erbivoră a supraviețuit în timp ce alte animale mai puternice au dispărut. Studii anterioare sugerează că Lystrosaurus era adaptabil și posibil capabil de hibernare. Noua cercetare adaugă un alt element important: strategia de reproducere. Se pare că Lystrosaurus depunea ouă relativ mari, mai rezistente la deshidratare în mediul arid post-extincție. Puii erau probabil bine dezvoltați la eclozare, capabili să se hrănească singuri și să crească rapid. Dimensiunea ouălor sugerează și că această specie nu își hrănea puii cu lapte, aceștia fiind susținuți de rezervele din ou înainte de eclozare. Descoperirea oferă indicii și despre originea lactației, care ar fi putut începe ca secreții ale pielii cu rol de protecție sau hidratare a ouălor. Studiul indică faptul că Lystrosaurus a supraviețuit mulțumită dezvoltării rapide și reproducerii timpurii, avantaje critice într-un mediu extrem.
Importanța descoperirii
Această descoperire aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea evoluției mamiferelor și a modului în care acestea au supraviețuit unor perioade critice din istoria Pământului. Cercetarea a fost publicată în revista PLOS One.
