Premierul avertizează asupra perspectivelor economice mai dificile în România în 2026

România se confruntă cu perspective economice mai dificile în 2026, avertizează premierul Bolojan

București, 30 martie 2026 – România se pregătește pentru un an economic mai dificil în 2026 decât se anticipa anterior, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Acesta a invocat instabilitatea globală și creșterea prețurilor, accentuate de tensiunile din Orientul Mijlociu, ca factori principali. Premierul a avertizat asupra posibilității unei ușoare contracții economice.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Digi24 și citate de Agerpres. Bolojan a subliniat importanța contextului internațional, în special evoluțiile din Iran, ca un element crucial cu impact asupra piețelor europene și, implicit, a economiei românești. Premierul a menționat dificultățile inerente ale unei coaliții guvernamentale în luarea unor măsuri complexe, precum ajustarea bugetelor și implementarea reformelor.

Factori interni și externi: O combinatie periculoasă

Guvernul se așteaptă ca anul 2026 să fie mai dificil decât se estimase inițial, în special din cauza situației din Iran, care complică semnificativ datele și afectează piețele globale, inclusiv pe cele europene. Creșterea prețurilor rezultată va conduce, inevitabil, la o ușoară contracție economică. Bolojan a atras atenția și asupra vulnerabilităților structurale ale României, inclusiv deficitele comerciale și bugetare, care complică ajustările economice.

Economia României este strâns legată de tendințele europene mai largi, producția industrială internă fiind influențată de cererea pe piețele interconectate. Investițiile și exporturile rămân motoarele creșterii, dar premierul a avertizat că nu există soluții fără costuri în abordarea dezechilibrelor economice.

BNR: Riscuri și recomandări

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la impactul potențial al unei prelungiri a conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei. Acesta a subliniat riscul creșterii prețurilor la energie, al diminuării perspectivelor de creștere economică și al creșterii volatilității pe piețele financiare.

Isărescu a adăugat că, deși România a demonstrat reziliență în ultimii ani, continuă să se confrunte cu provocări structurale, cum ar fi deficitul de cont curent persistent și dezechilibrele fiscale. Inflația, deși în scădere după șocurile pandemice, rămâne sensibilă la noile presiuni, inclusiv prețurile energiei și ajustările fiscale. BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară.

Isărescu a afirmat că „conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiune ascendentă asupra prețurilor energiei, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o creștere a aversiunii față de risc pe piețele financiare internaționale”. Agerpres a relatat, de asemenea, comentariile lui Isărescu despre continuarea ajustării fiscale.

În concluzie, avertismentele lansate de premierul Bolojan și guvernatorul Isărescu sugerează că România se confruntă cu provocări economice considerabile în 2026, determinate de factorii interni și externi, cu un accent deosebit pe instabilitatea geopolitică și vulnerabilitățile structurale existente.