Conform Digi24: România se confruntă cu decalaje semnificative în accesul pacienților la medicamente inovatoare, comparativ cu media europeană. Timpul necesar pentru compensarea acestor terapii ajunge în medie la 1.110 zile, adică peste trei ani, de la aprobarea la nivel european, un termen mult mai lung față de media continentală de 597 de zile. Această întârziere are consecințe directe asupra stării de sănătate a pacienților, în special în domenii critice precum oncologia și bolile rare.
Accesul la inovație, o prioritate cu probleme
Analiza datelor recente relevă că, din 168 de medicamente inovatoare aprobate centralizat în Europa între 2021 și 2024, doar 28 erau compensate în România la începutul anului 2026. Aceasta înseamnă o rată de compensare de doar 17%, în timp ce media europeană se situează la 45%. Situația este alarmantă în oncologie, unde România compensează doar 20% dintre medicamentele aprobate european în perioada analizată, față de 51% în restul Europei. Similar, în cazul medicamentelor orfane, procentajul ajunge la 20% în România, comparativ cu 43% la nivel european. Pentru pacienții români, aceste cifre se traduc în timp pierdut, boala avansând, complicații apărând și opțiunile terapeutice restrângându-se.
Sustenabilitatea sistemului sanitar și rolul medicamentelor
Sustenabilitatea sistemului de sănătate depinde de o abordare echilibrată, care să includă toate tipurile de medicamente. Medicamentele generice și biosimilare au un rol important în eficientizarea utilizării resurselor financiare, creând spațiu pentru finanțarea altor nevoi stringente ale sistemului. Totuși, pentru numeroase afecțiuni grave, inclusiv în oncologie și boli rare, aceste alternative terapeutice nu există încă. O politică modernă a medicamentului trebuie să valorifice complementaritatea dintre utilizarea eficientă a genericelor și biosimilarelor și mecanisme predictibile de acces la inovație.
Costul întârzierii: dincolo de prețul medicamentului
Presiunea asupra bugetului de sănătate este reală, dar eficiența nu trebuie măsurată exclusiv prin prețul unui medicament. Atunci când tratamentul corect nu ajunge la timp la pacient, costurile nu dispar, ci se mută în alte sectoare: complicații medicale, spitalizări prelungite, concedii medicale și pierderi de productivitate. Un raport realizat de WifOR Institute pentru EFPIA subliniază că utilizarea medicamentelor mai noi în perioada 2014-2022 a fost asociată cu evitarea a 20,9 milioane de zile de spitalizare și a aproximativ 1,83 milioane de ani de viață pierduți prematur la nivel european. În România, se estimează că fiecare euro investit în medicamente inovatoare generează un beneficiu socioeconomic de 8 euro, depășind media europeană. Această perspectivă arată că evaluarea eficienței trebuie să fie pe termen lung, iar o politică sustenabilă trebuie să răspundă atât la întrebarea cât costă tratamentul, cât și cât ne costă lipsa accesului la tratamentul potrivit.
Pentru ca tratamentul să ajungă la pacient la momentul potrivit, este necesară o politică coerentă a medicamentului, construită împreună de toți actorii implicați: autorități, medici, pacienți și industria farmaceutică. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) își exprimă disponibilitatea de a contribui la această discuție cu date, expertiză și soluții concrete. România are nevoie de mecanisme mai rapide și predictibile de evaluare, preț și compensare, precum și de instrumente care să permită sistemului să anticipeze și să finanțeze noile terapii.
Sursa: Digi24
