Pensionarii români se confruntă cu o scădere dramatică a puterii de cumpărare, pe fondul unei inflații alimentare care atinge cote alarmante, cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Datele Eurostat pentru ianuarie 2026 arată o inflație de 7,6% la alimente în România, comparativ cu o medie comunitară de 2,5%. Această tendință accentuează presiunea asupra bugetelor pensionarilor, deja afectate de venituri fixe.
Inflația alimentară, record negativ în UE
În timp ce alte state membre au reușit să stagneze sau chiar să reducă prețurile la alimente, România se confruntă cu o creștere constantă, începută în a doua jumătate a anului 2025. Factori precum costurile de producție, energie și distribuție au contribuit la această evoluție. Consecințele se resimt direct în structura cheltuielilor gospodăriilor, în special în cazul familiilor cu venituri reduse. Efectele se traduc prin reducerea puterii de cumpărare a coșului zilnic, orientarea consumului către produse mai ieftine și o presiune suplimentară asupra bugetelor lunare.
Pensiile, complet erodate de inflație
Creșterile nominale ale pensiilor din 2024 au fost anulate de inflație, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) și Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Din a doua jumătate a anului 2025, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat în teritoriu negativ, ajungând la -8% la începutul lui 2026. Această scădere afectează direct capacitatea pensionarilor de a face față cheltuielilor esențiale, cum ar fi alimentele și medicamentele, care ocupă o pondere semnificativă în bugetele lor.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că pensionarii sunt cel mai afectat segment de inflație. Cei cu pensii sub 3.000 de lei se confruntă cu dificultăți majore în acoperirea cheltuielilor de bază. „Cei care au sub 3.000 de lei își cheltuiesc banii în piețe pe alimente și cumpără medicamente, nu pot economisi sau face nu știu ce investiții”, a explicat ministrul. Acesta a menționat necesitatea unor măsuri de sprijin social pentru a atenua efectele inflației asupra categoriilor vulnerabile.
Presiunea economică, între stabilitate fiscală și protecție socială
Economiștii indică o combinație de factori responsabili pentru această situație, inclusiv inflația persistentă la alimente, ajustări salariale insuficiente și presiuni bugetare. Nivelul de trai rămâne sub presiune, în special pentru cei dependenți de venituri fixe. Măsurile de control al deficitului bugetar și de consolidare fiscală, asociate actualei conduceri guvernamentale, inclusiv mandatului premierului Ilie Bolojan, pun o presiune suplimentară.
În acest context, echilibrul între stabilitatea fiscală și protejarea puterii de cumpărare reprezintă una dintre principalele provocări economice ale perioadei. Datele economice de la începutul lui 2026 indică o poziționare dificilă a României în raport cu media Uniunii Europene.
