Conform Economistul.ro: Parlamentul European cere UE să activeze „Statutul de blocare”
Președinții a două structuri importante ale Parlamentului European au solicitat Uniunii Europene să ia în considerare activarea „Statutului de blocare” pentru a contracara eventuale sancțiuni americane împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Demersul vine ca răspuns la anunțul Departamentului de Stat al SUA, din 13 iulie, privind o campanie împotriva instanței internaționale, a personalului său și a colaboratorilor săi. Cei doi eurodeputați, Mounir Satouri, președintele Subcomisiei pentru drepturile omului, și Brando Benifei, președintele Delegației pentru relațiile cu Statele Unite, și-au exprimat îngrijorarea profundă față de intențiile Washingtonului de a „distruge amenințarea” percepută de SUA la adresa suveranității sale.
Protecția CPI împotriva presiunilor externe
Prin activarea „Statutului de blocare”, Uniunea Europeană ar putea limita pe teritoriul său efectele sancțiunilor impuse de țări terțe și ar proteja companiile sau persoanele europene vizate de aplicarea lor extrateritorială. Departamentul de Stat al SUA a semnalat intenția de a utiliza o gamă largă de măsuri împotriva CPI și a celor care sprijină investigațiile sale. Documentul parlamentar nu oferă detalii despre sancțiunile specifice pe care Washingtonul intenționează să le adopte.
CPI este o instanță permanentă cu sediul la Haga, responsabilă de judecarea persoanelor acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune, atunci când sistemele judiciare naționale nu pot sau nu doresc să acționeze. Toate cele 27 de state membre ale UE sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, alături de alte 125 de țări din întreaga lume. Statele Unite, însă, nu sunt parte la acest tratat.
Apel la un răspuns comun al UE
Mounir Satouri și Brando Benifei susțin că o astfel de campanie americană ar ataca ordinea internațională stabilită după Al Doilea Război Mondial și ar submina capacitatea CPI de a investiga cele mai grave crime. Ei consideră că prezentarea instanței ca o amenințare la adresa unui stat democratic este incompatibilă cu principiul răspunderii pentru crime internaționale. Slăbirea CPI ar limita accesul victimelor la justiție și ar contesta decizia suverană a statelor care au ratificat Statutul de la Roma.
Eurodeputații îndeamnă Uniunea Europeană să utilizeze toate instrumentele disponibile, menționând în mod explicit „Statutul de blocare”, un mecanism creat pentru a contracara efectele extrateritoriale ale legislației și sancțiunilor adoptate de țări din afara UE. Acest statut poate interzice respectarea unor astfel de măsuri în UE, poate limita recunoașterea hotărârilor străine și poate permite recuperarea prejudiciilor. Activarea sa nu este automată și necesită o decizie a instituțiilor UE și a statelor membre.
Protecția oferită de UE s-ar putea extinde nu doar la judecători sau procurori, ci și la avocați, experți, organizații neguvernamentale, furnizori de servicii, instituții financiare sau alte persoane fizice și juridice din Uniunea Europeană care colaborează cu instanța. Cei doi eurodeputați au solicitat un răspuns „unit și hotărât” din partea UE și a guvernelor naționale, reiterând sprijinul anterior al Parlamentului European pentru independența CPI.
Declarația emisă de Satouri și Benifei reflectă poziția lor instituțională, dar nu constituie o rezoluție formală sau o nouă decizie a întregului Parlament European. Următorii pași vor depinde de formalizarea măsurilor americane și de deciziile pe care Comisia Europeană și statele membre le vor lua în privința activării „Statutului de blocare” sau a altor instrumente diplomatice, juridice și financiare.
Sursa: Economistul.ro
