Conform HotNews: Deputatul PNL Alexandru Muraru a declarat că este „pentru interzicerea TikTok” în contextul unui incident grav în județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată în urma unei postări pe rețeaua de socializare. Acest caz a readus în prim-plan discuțiile despre o lege anti-dezinformare, inițiată anul trecut de ministrul Radu Miruță. HotNews a consultat cinci parlamentari cu privire la un astfel de proiect legislativ.
Proiectul de lege depus de Radu Miruță, deputat USR și ministru interimar al Apărării, vizează obligarea platformelor sociale mari să limiteze conținutul ilegal, instigator la ură sau manipulator. Proiectul a trecut tacit de Senat și se află în dezbaterea Camerei Deputaților, primind însă avize negative de la mai multe instituții. Miruță solicită ca legea să fie pusă pe ordinea de zi și votată.
Dezbatere aprinsă despre legislația anti-dezinformare
Mihai Ghigiu, deputat PSD, a constatat existența a șapte proiecte de lege referitoare la dezinformare pe site-ul Camerei Deputaților, dar le consideră „inaplicabile”. „Problema pe care o identific eu la toate este că sunt inaplicabile”, a declarat el pentru HotNews, subliniind lipsa definițiilor clare pentru „conținut malițios” și a mecanismelor de implementare. Ghigiu consideră că este necesară o discuție inter-partinică și crearea unor instituții capabile să aplice prevederile unei astfel de legi. El susține că, pe termen lung, educația este o soluție mai eficientă decât un „antidot punctual”.
Alexandru Muraru, deputat PNL, susține necesitatea unei legi aplicabile, care să nu intre în conflict cu legislația europeană, cum ar fi Digital Services Act. El consideră că dezbaterea ar trebui să înceapă cu interzicerea rețelelor sociale pentru minori. Deputatul PNL vede un pericol în actualul context și se pronunță explicit pentru „interzicerea TikTok-ului”, afirmând că lipsa gândirii critice face victime și că statul ar trebui să recunoască efectele fizice verificabile ale acestor platforme asupra siguranței cetățenilor.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, respinge ideea unei legi care să limiteze libertatea de expresie sau să introducă forme de cenzură. „Pericolul de abuz este mai mare decât eventualul câștig al unei dezinformări”, afirmă senatorul, considerând că legile existente pot sancționa infracțiunile. El crede că incidentele precum cel din județul Cluj sunt izolate și că principiul său este împotriva oricărei limitări a libertății de exprimare.
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, este de acord cu reglementarea conținutului din mediul online, dar se arată sceptic cu privire la aplicabilitatea practică a unei astfel de legi în România. El invocă experiența din Franța, unde interzicerea rețelelor sociale pentru minori s-a lovit de dificultăți în implementare. Csoma Botond subliniază că, deși educația este o soluție pe termen lung, este nevoie de măsuri pe termen scurt și mediu, dar capacitatea statului de a impune astfel de legi este, din păcate, limitată.
Oana Murariu, deputată USR, consideră că „în mod cert ceva trebuie să se schimbe”, criticând mecanismele actuale implementate de platforme și stat. Ea sugerează adoptarea rapidă a proiectului USR anti-dezinformare, menționând că o nouă inițiativă ar putea întârzia reglementarea cu ani de zile. Murariu pledează pentru mecanisme transparente, nu pentru interzicerea platformelor, și sugerează o reglementare unitară la nivel european, care să fie mai ușor de implementat de către platforme.
Deputata USR reamintește că libertatea de exprimare, conform Constituției, nu poate prejudicia demnitatea persoanei și că răspunderea civilă revine autorului.
Sursa: HotNews
