SIE, mai aproape de anchetele interne: Senatul va decide asupra unui proiect controversat
Senatul României urmează să voteze luni un proiect de lege care le-ar permite ofițerilor Serviciului de Informații Externe (SIE) să participe la anchete penale ce vizează cadre militare din cadrul instituției. Propunerea legislativă, inițiată de parlamentari PSD și PNL, a stârnit deja controverse, inclusiv din partea unor partide politice și a societății civile. Votul din plen va decide dacă această modificare legislativă va deveni realitate, putând schimba modul în care SIE își desfășoară activitatea.
Proiectul de lege prevede ca ofițerii SIE să poată fi desemnați, prin ordin al directorului instituției și cu avizul procurorului general, să îndeplinească atribuții de cercetare penală în dosarele ce vizează infracțiuni comise de angajați ai serviciului. Acești ofițeri ar urma să acționeze în calitate de „organe de cercetare penală speciale”, conform propunerii. Ofițerii desemnați ar trebui să dețină licență în drept, să nu aibă sancțiuni disciplinare și să nu fie trimiși în judecată. Pierderea avizului ar putea surveni în cazul încălcării atribuțiilor, trimiterii în judecată sau aplicării unei sancțiuni disciplinare.
Opoziție și rezerve din partea unor partide politice
Dezbaterile din Senat de miercuri au scos la iveală opoziția față de acest proiect. AUR a anunțat, prin senatorul Petrișor Peiu, că va vota împotriva legii. USR a comunicat că se va abține de la vot, senatoarea Simona Spătaru exprimându-și îngrijorarea că proiectul nu respectă angajamentele României. UDMR a susținut, de asemenea, aceeași poziție, senatorul Turos Lorand avertizând că inițiativa ar încălca principii democratice fundamentale. PSD, în schimb, a confirmat sprijinul pentru proiectul de lege.
Criticile formulate vizează posibilele implicații ale acestei măsuri asupra statului de drept. Argumentele din societatea civilă subliniază că extinderea atribuțiilor SIE ar putea afecta garanțiile procedurale ale drepturilor inculpatului, precum contradictorialitatea și egalitatea armelor. În plus, se menționează riscul ca mecanismele obișnuite de control judiciar să devină ineficiente în cazul probelor colectate în sfera informațiilor clasificate. CES a atras atenția asupra riscului de a crea un precedent periculos, care ar putea duce la abuzuri.
Argumentele susținătorilor și poziția inițiatorilor
Deputatul PNL Alexandru Muraru, unul dintre inițiatorii legii, a explicat că această inițiativă nu extinde competențele SIE. „Sub nicio formă nu extinde competențele, în primul rând, ale SIE,” a declarat Muraru. El a subliniat că ofițerii SIE desemnați nu vor putea face acte de urmărire penală de la sine, ci vor acționa sub coordonarea unui procuror. „Nu pot face arestări, nu pot face rețineri, nu pot face punere sub acuzare, ci ei fac doar o cercetare penală care să ajute, dacă vreți, procurorul”, a precizat Muraru. El a susținut că modificarea legislativă este necesară pentru a evita posibilitatea ca unele dosare să fie declarate nule în instanță.
Cu toate acestea, CSAT a subliniat că CEDO a stabilit că serviciile de informații nu ar trebui să aibă competențe în combaterea criminalității, cu excepția situațiilor în care activitățile criminale amenință securitatea națională. Alexandru Muraru a adăugat că în ultimii zece ani au existat doar două cazuri de angajați SIE care au făcut obiectul cercetărilor penale.
