Ora de vară: Cum ne afectează schimbarea ceasului
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 28/29 martie 2026, România va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ora 03:00 va deveni ora 04:00. Deși ziua rămâne neschimbată ca durată (24 de ore), această ajustare a orei oficiale poate avea consecințe asupra organismului. Experții atrag atenția că adaptarea la noul fus orar poate dura până la câteva săptămâni, generând o serie de efecte care variază de la individ la individ.
Impactul asupra organismului uman
Modificarea orei afectează ritmul circadian, mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe. Medicul primar Oana Goidescu, cu competențe în somnologie, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău, explică: „Trecerea la ora de vară, introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară, poate avea, pentru organism, consecințe nu dintre cele mai bune, pentru că nu toți funcționăm la fel și efectele nu sunt identice la toată lumea.” Lumina dimineții joacă un rol important în reglarea funcțiilor organismului, iar schimbarea orei poate afecta nivelul de energie, starea de alertă, reglarea glicemiei și senzația de foame sau sațietate.
De asemenea, o oră de somn pierdută poate conduce la oboseală, dificultăți de concentrare și irascibilitate. În plus, specialiștii au observat o creștere a stresului cardiac și a riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară. Unele studii sugerează chiar și o posibilă scădere a fertilității. Potrivit unui studiu publicat în revista Internal Emergency Medicine, s-a observat o creștere de 4-29% a infarctelor miocardice după trecerea la ora de vară, în timp ce un studiu din Finlanda a arătat o creștere de 8% a spitalizărilor pentru accident vascular cerebral ischemic.
Recomandări pentru adaptare
Pentru a minimiza efectele negative ale schimbării orei, medicul Oana Goidescu recomandă o serie de măsuri. Acestea includ un „antrenament” gradual, începând cu 10-14 zile înainte de schimbare, prin trezirea cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi. Igiena somnului joacă, de asemenea, un rol important: evitarea consumului de cafea, stimulente și energizante după ora 12:00, evitarea somnului de după-amiază și a meselor consistente seara. Expunerea la lumina solară dimineața poate ajuta la reglarea ritmului circadian și la reducerea somnolenței.
Deși tehnologia oferă instrumente de monitorizare a somnului, precum ceasurile inteligente, medicul subliniază importanța consultării unui specialist. „Device-urile nu sunt instrumente medicale. Ele oferă doar estimări. Un stadiu de somn profund se stabilește prin investigații medicale, nu cu un telefon sau un ceas inteligent”, avertizează dr. Goidescu.
Probleme specifice la copii și adolescenți
Trecerea la ora de vară poate avea un impact mai puternic asupra copiilor și adolescenților, care au tendința de a dormi mai mult dimineața. „Pentru a respecta ritmul copiilor, în Franța, de exemplu, există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru că în momentul în care îi obligăm să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu este unul favorabil”, spune dr. Goidescu.
Un studiu publicat de healthline.com în 2026 arată că renunțarea la schimbarea orei ar putea preveni anual sute de mii de cazuri de accident vascular cerebral.
