O nouă cercetare arată că senzația de sațietate nu depinde exclusiv de neuroni, ci implică un sistem complex care include și alte tipuri de celule cerebrale

Un comutator ascuns în creier

Ani la rând, oamenii de știință au crezut că neuronii erau principalii responsabili pentru semnalul care ne spune să ne oprim din mâncat. Însă, un nou studiu pune sub semnul întrebării această idee. Cercetările recente sugerează că astrocitele, considerate până acum simple celule de susținere, au un rol mult mai activ în reglarea apetitului.

Studiul a scos la iveală o cale de semnalizare necunoscută anterior în hipotalamus, o regiune a creierului care controlează senzația de foame și sațietate. Procesul începe cu tanycitele, celule specializate care monitorizează glucoza. Aceste celule procesează zahărul și eliberează lactat.

Astrocitele, mai mult decât simple celule de susținere

Lactatul eliberat interacționează apoi cu astrocitele, celule abundente în creier. Astrocitele dețin un receptor, numit HCAR1, care detectează lactatul. Când lactatul se leagă de acest receptor, astrocitele se activează și eliberează glutamat, un mesager chimic important. Semnalul este transmis apoi neuronilor, suprimând apetitul și inducând senzația de sațietate.

Experimentele au arătat că stimularea localizată a unei singure tanycite a dus la activarea mai multor astrocite din apropiere, demonstrând modul în care semnalele se pot răspândi în creier. Deși cercetarea a fost făcută pe modele animale, atât tanycitele, cât și astrocitele există la toate mamiferele, inclusiv la oameni.

Următorul pas: testarea posibilelor terapii

Următorul pas al cercetătorilor este să analizeze dacă modificarea receptorului HCAR1 din astrocite poate influența comportamentul alimentar. Această activitate este un pas esențial înainte de a putea dezvolta potențiale tratamente pentru afecțiunile legate de alimentație. În prezent, nu există medicamente care să vizeze direct această cale neuronală.