O echipă internațională de cercetători a elucidat mecanismul din spatele apariției cheagurilor de sânge, un efect secundar rar întâlnit după vaccinarea anti-COVID-19 cu anumite tipuri de seruri

O echipă internațională de cercetători a elucidat mecanismul din spatele apariției cheagurilor de sânge, un efect secundar rar întâlnit după vaccinarea anti-COVID-19 cu anumite tipuri de seruri. Studiul, realizat de specialiști din Australia, Canada și Germania, a identificat cauza acestei afecțiuni, cunoscută sub numele de trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză (VITT). Rezultatele oferă o perspectivă clară asupra modului în care apare această reacție rară și pot contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

O afecțiune rară, dar gravă

Cazurile de VITT au fost raportate exclusiv după administrarea vaccinurilor bazate pe adenovirus modificat, precum AstraZeneca. Timp de luni de zile, legătura dintre vaccinare și apariția cheagurilor de sânge a rămas un mister. Cercetătorii au stabilit că VITT este declanșată de o reacție imunitară neobișnuită. Sistemul imunitar al persoanelor afectate atacă o proteină proprie a organismului, factorul 4 al trombocitelor.

Această reacție determină anticorpii să devină „lipicioși” și să formeze grupuri mari de proteine. Aceste grupuri declanșează, la rândul lor, apariția cheagurilor de sânge în zone neobișnuite ale corpului. Studiul a implicat analiza a 100 de pacienți diagnosticați cu VITT din întreaga lume. O descoperire importantă a fost utilizarea probelor de sânge prelevate de la donatori înainte de vaccinare, stocate într-un serviciu german de transfuzii.

Factori genetici și mutații specifice

Cercetătorii au descoperit că apariția VITT este legată de două condiții specifice. În primul rând, persoanele afectate moștenesc o variantă genetică imunitară specifică. În al doilea rând, intervine o mutație rară într-o celulă producătoare de anticorpi. Doar atunci când aceste două condiții sunt îndeplinite simultan, sistemul imunitar vizează factorul 4 al trombocitelor, ceea ce explică raritatea extremă a VITT.

Studiul sugerează că anticorpii implicați în VITT provin din memoria imunitară a infecțiilor adenovirale din copilărie. Aceste infecții sunt frecvente și provoacă simptome ușoare, asemănătoare răcelii. Descoperirile oferă o bază solidă pentru înțelegerea mecanismelor implicate în dezvoltarea VITT. Înțelegerea profundă a acestui mecanism ar putea conduce la dezvoltarea unor metode mai rapide de diagnosticare și la îmbunătățirea opțiunilor de tratament pentru pacienții afectați.

Deocamdată, nu au fost anunțate noi schimbări în ceea ce privește politica de vaccinare.

Sursa: Doctorulzilei.ro

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 18:57