Marele Canion, una dintre cele mai impresionante formațiuni geologice din America de Nord, își dezvăluie secretele, datorită unui studiu recent. Cercetătorii au reușit să reconstituie traseul fluviului Colorado, sculptorul natural al acestui canion gigantic, oferind o perspectivă nouă asupra modului și momentului formării sale. Studiul a implicat analiza unor granule minuscule de zircon și a particulelor de cenușă vulcanică, extrase din straturile de gresie.
Un lac dispărut: Lacul Bidahochi
Conform cercetărilor, fluviul Colorado a început să curgă într-o depresiune majoră, un bazin format în scoarța Pământului, în nord-estul statului Arizona, acum aproximativ 6,6 milioane de ani. În această zonă s-a format un lac vast și puțin adânc, situat la est de locul în care se află acum Marele Canion. Lacul, denumit neoficial „Lacul Bidahochi”, după o formațiune geologică locală, a fost extins pe o suprafață de peste 150 de kilometri.
Cu timpul, apa lacului a atins un punct critic și a început să se reverse. Acest fenomen a avut loc cu aproximativ 5,6 milioane de ani în urmă, deschizând calea spre formarea Marelui Canion. Fluviul Colorado și-a mărit volumul și a continuat să curgă prin alte bazine, ajungând în Golful Californiei cu aproximativ 4,8 milioane de ani în urmă, unde se varsă în prezent. Lacul Bidahochi a dispărut de multă vreme, dar cercetările oferă o clarificare a fenomenului.
Secretele granulelor de zircon
Geologul John He, de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), coautor al studiului, a explicat importanța granulelor de zircon în elucidarea istoriei geologice a canionului. “Imaginați-vă că mergeți pe malul unui râu și luați o mână de nisip. În acea mână se află sute de mii de granule de nisip care arată ca orice altă granulă de nisip. Dar în acea mână se vor afla câteva sute sau chiar mii de granule microscopice de cristal de zircon, fiecare dintre ele fiind o adevărată comoară de informații despre originea sa”, a precizat acesta. Datarea cenușii vulcanice a ajutat la stabilirea perioadei în care s-au depus straturile de nisip fluvial ce includeau granulele de zircon.
Ryan Crow, coautorul principal al studiului și geolog cercetător la Serviciul de Prospectare Geologică al Statelor Unite din Flagstaff, Arizona, a subliniat întrebarea fundamentală care a stat la baza cercetării: „Pe unde curgea râul Colorado înainte de a traversa Marele Canion?”. Crow a adăugat că, deși se știa despre existența râului în vestul statului Colorado de acum 11 milioane de ani, nu existau informații clare despre traseul său dinaintea formării canionului, acum 5,6 milioane de ani.
Eroziunea continuă
Marele Canion se întinde pe o lungime de aproximativ 450 de kilometri, cu o lățime maximă de 29 de kilometri și o adâncime de peste 1.860 de metri. Pereții canionului relevă roci sedimentare și vulcanice formate cu până la 1,8 miliarde de ani în urmă. Conform cercetărilor precedente, râul Colorado erodează roca cu o viteză medie de 100-160 de metri la un milion de ani.
Studiul, publicat recent în revista Science, aduce o contribuție importantă la înțelegerea proceselor care au modelat această minune naturală. Se estimează că procesul de formare a canionului este rezultatul a aproximativ cinci milioane de ani de incizie din partea râului și a eroziunii.
