Îngrijitoare, moștenire controversată: Curtea de Casație anulează condamnarea pentru exploatarea unui bătrân cu Parkinson
O îngrijitoare din Italia a primit o moștenire considerabilă, în valoare de aproximativ 630.000 de euro și un autoturism, de la bărbatul în vârstă pe care îl îngrijea. Gestul generos a iscat însă suspiciuni din partea familiei bătrânului, care suferea de boala Parkinson. Aceștia au contestat valabilitatea moștenirii, considerând că îngrijitoarea ar fi profitat de vulnerabilitatea persoanei vârstnice. După o serie de decizii contradictorii, cazul a ajuns în atenția Curții de Casație, instanța supremă a Italiei, care a schimbat radical cursul evenimentelor.
Deciziile instanțelor inferioare, infirmate
În primă instanță, atât tribunalul, cât și Curtea de Apel au dat câștig de cauză familiei, stabilind că îngrijitoarea ar fi exercitat presiuni asupra bătrânului, exploatându-i starea de sănătate. În consecință, femeia a fost condamnată pentru exploatarea unei persoane aflate în incapacitate. Curtea de Casație a analizat însă în detaliu probele și a ajuns la o concluzie diferită, anulând hotărârile anterioare. Judecătorii au argumentat că nu au identificat dovezi concludente care să ateste că bătrânul ar fi fost manipulat sau că ar fi suferit de o afectare cognitivă suficient de gravă pentru a-i fi influențată voința.
Instanța supremă a decis că donațiile făcute de bătrân în perioada 2013-2014 au fost legale, fiind considerate acte voluntare, efectuate în deplină cunoștință de cauză. Judecătorii au subliniat că, deși bărbatul prezenta o ușoară încetinire a memoriei la acea vreme, aceasta nu echivala cu un deficit cognitiv sever. De asemenea, magistrații au luat în considerare faptul că, la scurt timp după donații, bătrânul i-a acordat fiicei sale o procură pentru administrarea bunurilor și conturilor sale. Acest gest a fost interpretat ca o dovadă a lucidității sale.
Boala Parkinson și impactul cognitiv
În motivarea deciziei, Curtea a arătat că este contradictoriu ca aceeași familie să invoce incapacitatea psihică a bătrânului în momentul donațiilor, dar să accepte validitatea procurii acordate ulterior. De asemenea, judecătorii au menționat că nu a fost prezentat niciun diagnostic medical care să confirme existența unei afecțiuni psihice sau a unui deficit cognitiv relevant din punct de vedere legal. Specialiștii audiați în proces au afirmat că boala Parkinson nu implică în mod obligatoriu deteriorări cognitive. Potrivit acestora, în cazul de față, problemele de memorie erau minore și s-au accentuat abia după anul 2015.
Procesul, început în 2024, continuă. Dosarul a fost retrimis spre rejudecare unei alte secții a Curții de Apel din Florența. Recursul a fost formulat chiar de îngrijitoare, care a contestat hotărârile anterioare pe baza a patru motive principale, legate de capacitatea reală de discernământ a bătrânului.
