Clădirile publice, încotro? Ghidul care vrea să reducă decalajul energetic în Europa Centrală și de Est Noile reglementări europene privind performanța energetică a clădirilor, dar și obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor, riscă să își piardă din eficiență

Clădirile publice, încotro? Ghidul care vrea să reducă decalajul energetic în Europa Centrală și de Est

Noile reglementări europene privind performanța energetică a clădirilor, dar și obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor, riscă să își piardă din eficiență. Un decalaj persistent între performanța energetică estimată și cea reală a clădirilor renovate este o problemă reală. Un ghid recent, elaborat de experți în domeniu, propune o serie de măsuri concrete pentru ca renovările clădirilor publice din Europa Centrală și de Est să își atingă obiectivele.

Finanțarea și planificarea, pilonii succesului

Ghidul, realizat în urma evaluărilor naționale și a consultărilor cu părțile interesate din Bulgaria, România, Polonia și Croația, scoate în evidență importanța unor măsuri specifice pentru reducerea decalajului de performanță. Acesta acoperă toate etapele procesului de renovare, de la finanțare și planificare, până la implementare și monitorizare.

În ceea ce privește finanțarea, se recomandă alinierea programelor la standarde înalte de performanță, integrarea monitorizării post-renovare, promovarea modelelor de companii de servicii energetice (ESCO) și combinarea finanțării publice cu cea privată. Planificarea eficientă presupune dezvoltarea unor sisteme solide de date privind clădirile, acordarea priorității renovărilor cu impact ridicat, implementarea pașapoartelor de renovare și asigurarea coordonării între părțile interesate.

Implementare și monitorizare, cu ochi pe eficiență

Adoptarea achizițiilor bazate pe performanță, consolidarea supravegherii și asigurarea capacității forței de muncă calificate sunt pași esențiali în etapa de implementare. Ghidul subliniază, de asemenea, importanța expertizei la nivel municipal.

Pentru monitorizare, sunt recomandate stabilirea unor sisteme de urmărire coerente, definirea unor indicatori de performanță clari și valorificarea instrumentelor existente, cum ar fi certificatele de performanță energetică (EPC). Aura Oancea, cercetătoare senior la EPG și coordonatoarea proiectului OUR-CEE, subliniază importanța unei abordări integrate: „Pentru a reduce decalajul în materie de performanță energetică, sunt necesare măsuri în fiecare etapă, de la modul în care proiectele sunt finanțate și planificate, până la modul în care sunt puse în aplicare și monitorizate. Trebuie să corelăm finanțarea cu economiile de energie reale și verificate, să investim în date și competențe la nivel local și să ne asigurăm că performanța este monitorizată după finalizarea renovărilor. Astfel, clădirile publice pot conduce cu adevărat tranziția către un viitor neutru din punct de vedere climatic”.

Ghidul, elaborat în limba engleză, oferă o serie de recomandări detaliate, în speranța că autoritățile și factorii de decizie din domeniul construcțiilor vor acționa pentru ca renovările clădirilor publice să contribuie efectiv la atingerea obiectivelor de eficiență energetică și de reducere a emisiilor.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 11:10