Guvernul federal neagă colapsul economic, dar recunoaște dificultățile
Autoritățile de la Abuja susțin că Nigeria nu se confruntă cu un colaps economic, ci trece printr-un proces dificil de ajustare, necesar pentru corectarea problemelor structurale vechi. Directorul General al Oficiului pentru Buget, Dr. Tanimu Yakubu, a făcut aceste declarații într-un comunicat. Acesta a recunoscut dificultățile cu care se confruntă cetățenii nigerieni, dar a asigurat că ajustările dau rezultate pozitive.
Ajustări economice și reziliență
„Hardship-ul actual, deși incontestabil, reflectă un proces deliberat de corectare a dezechilibrelor structurale care au persistat de ani de zile”, a afirmat Yakubu. Acesta a adăugat că „suferința este evidentă, dar nu trebuie confundată cu eșecul sistemic”.
Yakubu a explicat că statele care se confruntă cu un adevărat colaps economic nu demarează reforme majore, cum ar fi unificarea cursurilor de schimb valutar, reconstruirea rezervelor valutare, recâștigarea accesului la piețele internaționale de capital sau îmbunătățirea finanțelor guvernamentale. Potrivit acestuia, Nigeria înregistrează progrese în aceste domenii, în ciuda provocărilor continue. Sistemul economic anterior, care părea stabil la suprafață, era slăbit de ineficiențe profunde. Acestea includeau subvențiile la combustibil, multiplele ferestre de curs valutar și cheltuieli guvernamentale mari, care încurajau profitul prin arbitraj, mai degrabă decât prin producție reală.
Impactul reformelor și perspectivele financiare
Politici anterioare au beneficiat în mare măsură un segment restrâns al populației, în timp ce impuneau costuri ascunse asupra economiei în ansamblu. Eliminarea acestora a expus costul real al funcționării sistemului. Aceasta a dus la creșterea prețurilor, dar și la îmbunătățirea transparenței și la restabilirea încrederii în gestionarea economică.
În ceea ce privește finanțele guvernamentale, datele recente arată o îmbunătățire în urma eliminării subvenției la combustibil. Veniturile împărțite în cadrul Contului Federației au crescut cu peste 40%. Yakubu a atribuit acest lucru unor practici mai bune de remitere și reducerii scurgerilor. Datoria publică a Nigeriei rămâne sub 30% din Produsul Intern Brut, fiind considerată moderată în comparație cu alte economii emergente. Rezervele externe au crescut peste 40 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Centrale a Nigeriei.
La nivel de stat, veniturile mai mari ajută guvernele să își onoreze mai regulat obligațiile salariale. Unele state introduc ajustări pentru a atenua efectul creșterii prețurilor, un semn al îmbunătățirii spațiului fiscal. Yakubu a identificat inflația ca fiind cea mai imediată provocare cu care se confruntă țara, legând-o de schimbările valutare, costurile mai mari ale energiei și restricțiile de aprovizionare de lungă durată. Cu toate acestea, el a remarcat că experiența globală arată că astfel de presiuni inflaționiste sunt adesea temporare atunci când reformele sunt susținute. Acesta a concluzionat că „riscul mai mare nu constă în reformă în sine, ci în inconsecvența sau anularea politicilor”.
