Conform G4Media: Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea care impune restricții majore asupra înstrăinării bunurilor deținute de stat în companiile naționale și instituțiile de credit. Sesizarea vizează legea adoptată pe 8 iunie de Parlament, care interzice până la sfârșitul anului 2027 orice vânzare de acțiuni deținute de stat în societăți, indiferent de proporția capitalului social.
Restricții legislative și invocarea neconstituționalității
Legea în discuție suspendă, pe termen de aproape patru ani, operațiunile de înstrăinare a acțiunilor statului la companii naționale, instituții de credit și alte entități economice în care statul este acționar. Președinția susține că această măsură contravine mai multor articole din Constituție, inclusiv cele referitoare la calitatea legii, dreptul la proprietate și libera circulație a capitalurilor.
Sesizarea depusă la CCR menționează că inițiatorii legii au reluat, în mare parte, prevederile Legii nr. 173/2020, care a fost deja analizată de Curtea Constituțională și declarată constituțională la acea vreme. Cu toate acestea, președintele Iohannis subliniază că reglementările noi introduc elemente distincte, cum ar fi interdicția pură și simplă, fără excepții, lipsa unui regim diferențiat pentru piețele reglementate și sancțiunea nulității absolute pentru actele de înstrăinare.
Modificări legislative post-2020 și impactul asupra investitorilor
Un alt argument central prezentat în sesizare se referă la modificările substanțiale ale cadrului legislativ post-2020. Legea criticată ar intra în conflict cu prevederile actualizate ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, modificată prin Legea nr. 187/2023 și Legea nr. 158/2025. De asemenea, legea pare să contravină Legii nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, fără a exista o clarificare a conflictului normativ.
Președinția atrage atenția asupra încălcării dreptului la proprietate, prin prisma articolelor constituționale și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, considerând că lipsesc mecanisme compensatorii pentru terții contractanți. Sancționarea cu nulitate absolută a actelor de înstrăinare, chiar și a celor aflate în curs de realizare, afectează direct investitorii privați care au parcurs deja proceduri specifice, conform sesizării. Restricția impusă ar contravini, totodată, principiului liberei circulații a capitalurilor, consacrat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. CCR va analiza, în perioada următoare, argumentele prezentate în sesizare.
Sursa: G4Media
