Conform G4Media: Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat Parlamentului reexaminarea legii care permite creșterea numărului de urși ce pot fi vânați în cazul atacurilor asupra localităților. Decizia vine după ce o sesizare anterioară a șefului statului la Curtea Constituțională, pe același subiect, a fost respinsă la 24 iunie. Legea, inițiată de UDMR, vizează gestionarea unui număr tot mai mare de incidente în județele Harghita și Covasna.
Argumente pentru reexaminare
Președintele Nicușor Dan argumentează că, deși legea are un obiectiv legitim de protecție a persoanelor și bunurilor, unele soluții propuse nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru a atinge un echilibru eficient. Cererea de reexaminare vizează îmbunătățirea mecanismelor legislative, fără a atinge neapărat pragul neconstituționalității.
Nicușor Dan subliniază necesitatea ca măsurile să fie selective și preventive, vizând exemplarele habituate și cu comportament conflictual documentat. Selecția ar trebui să se bazeze pe date locale și pe analiza alternativelor neletale, iar cota numerică nu ar trebui să devină un obiectiv obligatoriu sau o formă de vânătoare bazată pe valoarea trofeului. Criteriile actuale, legate de punctajul blănii, sunt verificabile doar după recoltare, nu înainte, motiv pentru care ar trebui instituite reguli de selecție aplicabile anterior.
O altă preocupare majoră vizează nivelurile stabilite pentru anii 2026 și 2027. Legea prevede aplicarea aceluiași nivel de intervenție și prevenție pentru ambii ani, fără o evaluare obligatorie intermediară. Nicușor Dan atrage atenția că populația de urși se modifică constant, iar aplicarea automată a cotelor dintr-un an în altul riscă să transforme o decizie fundamentată într-un automatism administrativ. De asemenea, intrarea în vigoare a legii în a doua jumătate a anului 2026 ar putea comprima realizarea cotei anuale într-o perioadă foarte scurtă, generând presiuni operaționale.
Necesitatea unui sistem de monitorizare
Un punct crucial în cererea de reexaminare este lipsa unui sistem național de monitorizare în timp real a recoltărilor. Legea stabilește cote pe fonduri cinegetice, dar nu există un mecanism prin care autoritatea să cunoască numărul exact al exemplarelor recoltate și cota rămasă disponibilă. Această absență poate duce la depășirea plafonului național, un risc ireversibil pentru o specie strict protejată. Chiar și Curtea Constituțională a recunoscut această lacună legislativă.
Nicușor Dan propune un registru electronic național unde fiecare recoltare să fie înscrisă imediat, generând un identificator unic și incluzând date esențiale precum locația, data, ora, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile și caracteristicile exemplarului. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea cotei alocate și să notifice autoritatea.
Alte modificări propuse
Președintele semnalează și necesitatea reformulării interdicției privind recoltarea femelelor însoțite de pui. Formularea actuală, bazată pe o vârstă cronologică precisă (sub 2 ani), este dificil de verificat în teren în momentul deciziei de a executa focul. Se propune o interdicție mai generală, referitoare la orice femelă însoțită de pui, sau stabilirea unor criterii clare și verificabile pentru estimarea vârstei.
De asemenea, este necesară o corelare mai bună a interdicțiilor cu răspunderea și cu măsurile de control. Legea supusă reexaminării nu face trimitere expresă la noile alineate privind femelele cu pui și teritoriile interzise, iar consecințele depășirii cotelor sau ale nerespectării obligațiilor de raportare nu sunt clar definite. Se cere, totodată, o reconfigurare a mecanismului aplicabil începând cu anul 2028, astfel încât decizia anuală să se bazeze pe o evaluare actualizată a dinamicii populației, nu doar pe un studiu static. Procedura ar trebui să includă transparență și posibilitatea ca ordinul anual să poată reduce sau suspenda recoltările în funcție de datele de monitorizare.
Sursa: G4Media
