Aspirina, medicamentul banal pentru durere și febră, reapare în atenția medicilor. Dincolo de efectele sale binecunoscute, acidul acetilsalicilic prezintă un potențial neașteptat: reducerea riscului de cancer în anumite condiții. Studii recente și cercetări ample sugerează o perspectivă nouă asupra acestui medicament vechi.
De la calmant la aliat în lupta cu cancerul
Aspirina, o substanță cu o istorie îndelungată, derivată din scoarța de salcie, este folosită de secole. În prezent, este utilizată pentru calmarea durerii, reducerea inflamației și prevenirea problemelor cardiovasculare. Organizații medicale recomandă în anumite situații doze mici, în special pentru pacienții cu risc de infarct.
În ultimii ani, interesul s-a mutat și spre oncologie, unde cercetările sugerează un rol important. Dovezile acumulate indică posibilitatea ca aspirina să influențeze dezvoltarea și răspândirea unor tipuri de cancer. Descoperirile au început să modifice ghidurile medicale în unele țări.
Studiile care schimbă percepția
Un punct de cotitură a fost reprezentat de cercetările lui Peter Rothwell din 2010. Acesta a demonstrat că pacienții care luau aspirină pentru afecțiuni cardiovasculare aveau un risc mai mic de a dezvolta anumite forme de cancer. Ulterior, studiile s-au concentrat pe grupuri cu risc crescut.
Un exemplu relevant este cel condus de John Burn, care a analizat pacienți cu sindromul Lynch, o boală genetică ce crește riscul de cancer colorectal. Rezultatele, publicate în 2020, au arătat că administrarea zilnică de aspirină timp de cel puțin doi ani a redus riscul de cancer de colon cu aproximativ 50% la acești pacienți.
Atenție la dozaj și riscuri
Cercetările recente arată că dozele mici, între 75 și 100 mg pe zi, pot fi la fel de eficiente ca cele mari, dar cu mai puține reacții adverse. Este important de reținut că aspirina nu este lipsită de riscuri, printre care iritațiile gastrice, ulcerele și, în cazuri rare, hemoragiile interne. Medicii subliniază importanța consultării unui specialist înainte de începerea tratamentului.
Mecanismele prin care aspirina poate influența cancerul sunt în curs de investigare. Una dintre teorii implică enzima COX-2, asociată cu inflamația și creșterea celulară necontrolată. Aspirina inhibă această enzimă, putând reduce proliferarea celulelor tumorale. O altă ipoteză, studiată de cercetători de la University of Cambridge, vizează sistemul imunitar. Aspirina poate reduce nivelul tromboxanului, o substanță implicată în coagularea sângelui, ceea ce ar putea ajuta organismul să detecteze și să elimine celulele canceroase mai eficient.
Un studiu publicat în Journal of Clinical Oncology a analizat efectele aspirinei după intervențiile chirurgicale pentru cancer, arătând un risc semnificativ mai mic de recidivă la pacienții care au primit medicamentul. Un studiu amplu în Marea Britanie, Irlanda și India investighează efectele aspirinei asupra mai multor tipuri de cancer, inclusiv de sân și prostată, cu rezultate așteptate în viitorul apropiat.
