MINISTRUL MUNCII trage un semnal de alarmă: Munca la negru, un flagel cu efecte devastatoare
București – Fenomenul muncii nedeclarate reprezintă o problemă majoră pe piața muncii din România, cu consecințe grave asupra protecției sociale a angajaților și a stabilității economice. Avertismentul a fost lansat de Ministrul Muncii, Florin MANOLE, care a detaliat impactul extins al muncii „la negru”, evidențiind pierderea drepturilor fundamentale ale angajaților și dezechilibrele create în mediul de afaceri.
Munca la negru: Un pericol pentru angajați și economie
Ministrul MANOLE a subliniat că lipsa unui contract de muncă pune în pericol accesul la servicii medicale și la o pensie adecvată, drepturi fundamentale pentru orice angajat. „În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale,” a declarat MANOLE pentru publicația Gândul. Pe lângă consecințele sociale, oficialul a atras atenția asupra faptului că firmele care respectă legea sunt dezavantajate în fața celor care o încalcă, creând un mediu economic inechitabil.
Autoritățile se confruntă însă cu limitări în capacitatea de control, din cauza resurselor umane insuficiente, în special a numărului de inspectori de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat ministrul.
Platformele digitale, în vizorul autorităților
CONTROALE au dezvăluit nereguli semnificative în diverse sectoare, cu accent pe platformele digitale, cum ar fi transportul alternativ și serviciile de livrare. Ministrul a oferit un exemplu concret, menționând un caz cu peste 500 de angajați fără contract de muncă, la un singur angajator. De asemenea, sectorul construcțiilor prezintă, de asemenea, probleme, unde au fost descoperiți angajați fără forme legale. Pentru astfel de cazuri, legislația prevede sancțiuni severe, de până la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Pentru a aborda aceste probleme, guvernul pregătește o lege dedicată muncii pe platforme, menită să clarifice statutul lucrătorilor și să limiteze abuzurile. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a precizat MANOLE. Totodată, ministrul a adresat un mesaj clar antreprenorilor: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate.”
Salariile mici și riscul de sărăcie, o altă problemă majoră
Pe lângă munca nedeclarată, MANOLE a subliniat importanța combaterii nivelului scăzut al veniturilor, care afectează un număr mare de angajați. Ministrul a ilustrat această realitate cu un exemplu personal, evidențiind situația mamei sale, al cărei salariu a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent de experiență sau performanță. „Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie,” a declarat MANOLE. Acesta a criticat, de asemenea, întârzierile în aplicarea creșterii salariului minim, considerând că au afectat în mod direct veniturile celor mai vulnerabili angajați.
Ministrul a caracterizat situația actuală drept inacceptabilă, o formă de sclavie modernă. Acesta a mai adăugat că „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”.
