Ministerul Finanțelor a reușit să acopere o treime din necesarul de finanțare al Guvernului pentru primele trei luni ale anului, dar contextul economic și politic intern pune presiune pe capacitatea de împrumut a țării. În primele luni, s-au atras fonduri importante, însă războiul din Orientul Mijlociu și posibila instabilitate politică internă complică eforturile.
Până la sfârșitul lunii martie, Ministerul Finanțelor a atras 85,41 miliarde de lei, atât de pe piețele interne, cât și externe. Din această sumă, 51,50 miliarde de lei au provenit de pe piața internă, iar 33,91 miliarde de lei de pe piețele externe. Necesarul total de finanțare pentru acest an este estimat la 264 miliarde de lei. Aceste date reies din documentele Ministerului de Finanțe.
Dobânzile în creștere și efectele războiului
Majoritatea împrumuturilor au fost atrase în primele două luni ale anului, înainte de intensificarea conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Acesta a dus la creșterea dobânzilor, după ce acestea au atins un minim la sfârșitul lunii februarie. Piața a reacționat la incertitudinea creată de acest conflict. României îi este dificil să obțină împrumuturi cu dobânzi avantajoase.
În martie, Ministerul Finanțelor a împrumutat doar 1,8 miliarde de lei de pe piața internă administrată de Banca Națională a României (BNR). Datele arată că au fost ratate opt licitații de titluri de stat pe piața internă, un record. În același timp, împrumutul din primul trimestru de pe piețele internaționale, în valoare de 4,7 miliarde de euro, a avut loc cu puțin timp înainte de începerea campaniei aeriene împotriva Teheranului. Acest lucru a limitat impactul negativ al evenimentelor recente.
Riscuri economice pe fondul instabilității politice
Economia românească riscă o „aterizare dură”. Războiul din Iran a afectat execuția planului de finanțare pentru luna martie. O posibilă criză politică, generată de PSD, ar putea amplifica instabilitatea economică internă. România a redevenit țara cu cele mai mari dobânzi la împrumuturile suverane din Uniunea Europeană, după scăderile din Ungaria.
Măsurile fiscale necesare pentru ajustarea deficitului bugetar din 2024 au deja efecte resimțite asupra consumului. Inflația este încă ridicată, iar producția industrială se confruntă cu presiuni de mai mulți ani. Fondurile europene, în special cele din PNRR, sunt puse în pericol de o posibilă criză politică. Ungaria a înregistrat o scădere a dobânzilor după alegerile recente, ceea ce a contribuit la această schimbare.
În martie, lichiditatea din băncile românești s-a redus cu 10 miliarde de lei, ajungând la 35,5 miliarde de lei. BNR a intervenit, cheltuind peste un miliard de euro pentru a stabiliza leul, în contextul volatilității generate de războiul din Golf.
