Conform G4Media: Marine Le Pen și Nigel Farage, în fața unor posibile obstacole
Marine Le Pen, lidera partidului francez Național (RN, dreapta populistă), a anunțat recent că va candida în alegerile prezidențiale din aprilie-mai 2027. Anunțul vine în ciuda unei condamnări în apel la patru ani de închisoare, dintre care unul cu executare sub formă de arest la domiciliu cu brățară electronică, pentru deturnare de fonduri publice. Le Pen intenționează să facă recurs împotriva sentinței Curții de Apel Paris, susținând că legea îi permite să facă acest demers fără a executa pedeapsa imediat.
Nigel Farage, liderul partidului britanic Reform UK (dreapta populistă), a provocat un scrutin parțial prin demisia sa din funcția de deputat în circumscripția Clacton. Demisia survine în urma acuzațiilor că nu ar fi declarat în registrul de interese donații și beneficii importante. Farage se declară nevinovat.
Mize politice și juridice
Marine Le Pen a declarat că va candida cu sau fără brățară electronică, invocând faptul că pedeapsa de ineligibilitate pronunțată de instanța de fond a fost redusă la 15 luni în apel, perioadă pe care o consideră executată. Totuși, decizia Curții de Casație, cea mai înaltă instanță din Franța, ar putea să-i fie defavorabilă, afectându-i campania electorală și, implicit, șansele de a candida. Turul 1 al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar campania neoficială a început deja.
În ceea ce-l privește pe Nigel Farage, acesta este investigat de comisarul parlamentar pentru standarde. Dacă este găsit vinovat, ar putea fi suspendat din Camera Comunelor, iar dacă suspendarea depășește 10 zile lucrătoare, ar putea fi demis din funcție prin intermediul unei petiții. Astfel, Farage riscă să fie demis chiar dacă este reales.
Dinamici politice noi
În Franța, înainte de decizia Curții de Apel, atât Marine Le Pen, cât și președintele RN, Jordan Bardella, erau considerați favoriți în sondajele pentru alegerile prezidențiale. Deși Bardella progresa în intențiile de vot, Le Pen rămâne o figură centrală a dreptei populiste. Ea și susținătorii ei susțin că decizia privind dreptul de a candida aparține electoratului, nu justiției. Cu toate acestea, Le Pen se prezintă în fața alegătorilor cu o condamnare penală pentru deturnare de fonduri publice, pronunțată de două instanțe.
În Marea Britanie, gestul lui Farage a fost criticat de celelalte partide majore, care au anunțat că nu vor înainta candidați la scrutinul parțial din Clacton. Acest boicot, combinat cu un posibil absenteism electoral, ar putea periclita succesul politic al liderului Reform UK, partid care conduce în sondajele de opinie din luna mai 2025. Atât Le Pen, cât și Farage au contribuit decisiv la ascensiunea partidelor lor, transformându-le în actori importanți pe scena politică.
Amândoi liderii folosesc o retorică populistă, afirmând că reprezintă vocea celor ignorați de sistem, în timp ce „establishmentul” ar încerca să le blocheze accesul la putere prin mijloace incorecte. Totuși, ambii par să conteste procedurile democratice, apelând la popor ca arbitru final.
Sursa: G4Media
