Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, a tras un semnal de alarmă în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, afirmând că ordinea internațională bazată pe reguli se confruntă cu cea mai gravă criză de la Al Doilea Război Mondial. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au fost indicate drept principalele focare de tensiune. Kallas a subliniat angajamentul UE de a apăra dreptul internațional, libertatea de navigare și necesitatea reformării sistemului multilateral.
Rolul european în cadrul ONU
Kaja Kallas a accentuat contribuția financiară și operațională semnificativă a Uniunii Europene în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Ea a evidențiat faptul că UE și statele sale membre asigură 42% din asistența oficială pentru dezvoltare, deși reprezintă doar 5% din populația globală. Mai mult, statele membre UE finanțează un sfert din bugetul regulat al ONU. Kallas a amintit, de asemenea, despre implicarea europeană în misiuni de pace și securitate, inclusiv operațiunea IRINI și operațiunea ASPIDES în Marea Roșie.
Uniunea Europeană sprijină înființarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind importanța responsabilizării în dreptul internațional. Totodată, Kallas a cerut o coaliție internațională puternică pentru securitatea maritimă, respingând orice încercare de limitare a liberei treceri prin strâmtori, în conformitate cu dreptul internațional. Acesta a salutat inițiativele de limitare a abuzului de veto în cadrul ONU și a pledat pentru o reformare a organizației, cu scopul de a o face mai puternică și mai eficientă.
Rusia și Orientul Mijlociu, surse majore de instabilitate
Discursul lui Kaja Kallas a evidențiat cele două crize majore care afectează ordinea mondială: războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Ea a descris invazia Rusiei în Ucraina drept „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional din istoria Națiunilor Unite”. În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Kallas a subliniat instabilitatea generată de război, costurile umane ridicate și impactul economic care depășește regiunea, citând creșterea prețurilor la energie și vulnerabilitățile în comerțul global.
Kallas a făcut o legatură directă între cele două conflicte, menționând sprijinul Rusiei pentru Iran și beneficiile pe care Moscova le obține din prelungirea războaielor. Ea a subliniat că infrastructura civilă din Ucraina este atacată cu aceleași mijloace ca și în regiunea Golfului.
Apelul la acțiune pentru apărarea multilateralismului
Kallas a respins categoric ideea unei multipolarități care nu este guvernată de Carta ONU și de dreptul internațional. Ea a avertizat împotriva unei lumi dominate de sfere de influență și coerciție, reafirmând angajamentul Europei pentru cooperare. Uniunea Europeană este văzută ca un partener esențial în apărarea dreptului internațional și în menținerea multilateralismului.
Pentru a atinge aceste obiective, Kallas a propus o agendă concretă pentru ONU, axată pe teme specifice, aplicarea regulilor și îmbunătățirea proceselor. Ea a pledat pentru o mai mare flexibilitate în cooperare, inclusiv parteneriate bilaterale și coaliții ale statelor dispuse. Discursul s-a încheiat cu un apel la acțiune, îndemnând generația actuală să apere o ordine internațională mai puternică, mai echitabilă și mai rezilientă. Intervenția a avut loc la sesiunea anuală a Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea UE-ONU în domeniul păcii și securității.
