Rezerva de AUR a BNR rămâne blocată la 103,6 tone: De ce alege România o strategie diferită?
București – În timp ce alte bănci centrale din lume își sporesc considerabil rezervele de AUR, Banca Națională a României (BNR) pare să adopte o abordare diferită. Conform datelor publicate în martie, rezerva de AUR a României a rămas constantă la 103,6 tone, nivel neschimbat de aproape două decenii. Această decizie contrastează cu tendința globală de achiziție intensă de AUR, impulsionată de incertitudinile economice și geopolitice.
În schimb, BNR pare să prioritizeze consolidarea rezervelor valutare, care au crescut rapid, inclusiv cu aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură lună. Această strategie ridică semne de întrebare cu privire la motivele din spatele ei și la potențialele implicații pentru economia românească.
Mugur Isărescu și „superstiția” legată de AUR
O declarație din 2013 a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, oferă o perspectivă asupra acestei strategii. Acesta a afirmat explicit că nu dorește creșterea rezervei de AUR, considerând că nivelul de peste 100 de tone este „suficient”. Într-o notă neobișnuită, guvernatorul a adăugat că este „superstițios” și că, de fiecare dată când România a depășit acest prag, „a pățit ceva”.
Acest punct de vedere contrastează puternic cu acțiunile altor bănci centrale care au accelerat achizițiile de AUR în ultimii ani. Conform Consiliului Mondial al Aurului, în 2022, băncile centrale au achiziționat un record de 1.082 de tone de AUR, iar în 2023, au continuat să cumpere masiv, adăugând încă 1.037 de tone. Această tendință s-a menținut și în 2024–2025. Cererea totală de AUR a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de tone în 2025, iar prețul a atins mai multe maxime istorice.
Economiștii explică strategia BNR
Mai mulți economiști consultați de Antena3.ro au subliniat că decizia BNR de a menține rezerva de AUR la un nivel stabil și de a pune accent pe creșterea rezervelor valutare reflectă specificul economiei românești. Adrian Negrescu, consultant economic, a explicat că strategia BNR este o abordare prudentă în fața riscurilor geopolitice actuale și a posibilei noi crize economice. “Eu cred că Mugur Isărescu se pregătește în momentul de față pentru momentele grele care vor urma”, a precizat Negrescu.
Economistul a mai menționat că limitarea rezervei de AUR denotă și temerile BNR în privința fluctuațiilor prețului aurului la nivel internațional. Aurul a atins maxime istorice la începutul lui 2026, iar ulterior a intrat într-o corecție puternică. “Este normal să nu te apuci să cumperi AUR atunci când prețurile sunt foarte sus. Probabil asta urmărește guvernatorul Mugur Isărescu, să mute achizițiile de AUR într-un alt orizont de timp în care probabil prețurile se vor mai tempera”, a continuat Adrian Negrescu.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, susține că menținerea constantă a rezervei de AUR reflectă o strategie asumată a Băncii Naționale, și nu o lipsă de viziune. „Este vorba despre strategia BNR de a-și stabili ponderile diferitelor instrumente în care își păstrează rezerva țării. Fiecare bancă centrală își definește structura rezervelor în funcție de evaluarea propriilor riscuri”. Cristian Păun, economist, consideră că aurul și-a pierdut relevanța pentru politica monetară, fiind mai degrabă un activ costisitor.
Rezervele de AUR ale BNR au evoluat de-a lungul timpului. După 1990, rezerva a crescut până la circa 103-105 tone și s-a menținut stabilă până în prezent, România având aproximativ 103,6 tone de AUR.
