România are un proiect de țară clar: aderarea la OECD și apoi euro
Banca Națională a României (BNR) indică faptul că România are deja un „proiect de țară” bine definit, reprezentat de demersurile pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). După finalizarea acestui proces, următorul obiectiv strategic va fi adoptarea monedei euro. Declarația a fost făcută joi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe dedicate riscurilor și oportunităților din sistemul financiar românesc.
„Avem un proiect de țară. Chiar dacă aud că nu avem. De fapt, avem un proiect de țară, cel la care lucrăm în prezent, dominat de aderarea României la OECD. Dacă acesta nu este un proiect de țară, atunci ce este? Sunt vreo 30-40 de borne și la un moment dat cineva va trebui să scrie despre ce a însemnat acest proiect pentru România în ultimii ani prin îndeplinirea acestor borne. Mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de țară este aproape finalizat și vom trece la altul care a fost deja anunțat, pe care îl așteptăm de ceva timp și pentru care trebuie să ne pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără. Anume adoptarea euro. Și acesta va fi un proiect de țară, dar, bineînțeles, după cum s-a spus, până atunci trebuie să terminăm procesul OECD, să reechilibrăm economia și să ieșim din ceea ce nu aș numi un coșmar, dar cu siguranță o dificultate, un impas, anume deficitul fiscal major. Este greu să corectezi astfel de probleme, mai ales când societatea are aspirații pentru un standard de viață mai bun”, a declarat Mugur Isărescu.
Criteriile de convergență și provocările economice
Guvernatorul BNR a subliniat că respectarea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie realizată într-un mod sustenabil. „Și vedeți, euro nu se va adopta numai în zona Bucureștiului, așa cum am fost întrebat ieri de o delegație străină. Acum vreo 10-15 ani spuneam: ‘Bucureștiul ar putea intra în zona euro mâine, dacă am putea cumva să-l decuplăm și să-l separăm, dar țara este mai mare’. Cei care locuiesc la 100 de kilometri de București sau mai departe, unde încă există sărăcie și unde trebuie înțeleasă rigoarea adoptării euro, vor vrea și ei, sau vor trebui, să intre. Vor și ei să trăiască bine, nu-i așa? Și reprezintă o parte din electorat. De aceea avem toate aceste discuții. Vor și ei drumuri asfaltate și canalizare. Toate astea costă bani. Deci nu că noi, sau cineva din sectorul bancar, nu înțelegem, ci criteriile nominale sunt cele cerute pentru aderarea la zona euro. Dar ele trebuie îndeplinite într-un mod sustenabil, acesta este cuvântul cheie. Le-am îndeplinit în 2015 și până în 2016 deja ne îndepărtasem de ele din cauza altor politici și a presiunilor sociale, nu-i așa? Acum ne confruntăm cu aceeași problemă în îndeplinirea criteriilor nominale. Sunt presiuni de la economia reală și de la părțile mai sărace ale țării, care fac presiuni prin mijloace democratice. Disputele dintre partidele politice reflectă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunțat de Președintele României și trebuie pregătit cu atenție”, a adăugat guvernatorul BNR.
Priorități pentru viitorul sistemului financiar
Mugur Isărescu a precizat că viitorul sistemului financiar românesc depinde în mare măsură de capacitatea de a investi, începând de astăzi, în educație, performanță și parteneriate puternice. Conferința pe tema riscurilor și oportunităților din sistemul financiar românesc a fost organizată de Banca Națională a României și de Academia de Studii Economice din București.
În ultima perioadă, BNR a continuat să monitorizeze evoluțiile economice și financiare interne și internaționale pentru a asigura stabilitatea prețurilor și a sistemului financiar, în contextul unor provocări cum ar fi inflația și incertitudinile geopolitice.
