Iranul, următorul Vietnam al Americii? Analiza unui scenariu sumbru
Un scenariu tot mai des vehiculat în Statele Unite sugerează o paralelă îngrijorătoare între eventualul conflict cu Iranul și dezastrul moral și financiar al războiului din Vietnam. Ambasada iraniană din Hanoi a alimentat recent această speculație, publicând pe contul său de pe o platformă socială o imagine generată de inteligența artificială. Imaginea înfățișează un soldat american, cu o expresie absentă, fiind „luat la rost” de un militar vietnamez, care amintește de ziua de 30 aprilie 1975.
Paralele istorice și avertismente
Paralela cu Vietnamul nu este întâmplătoare. În esență, ideea este că Statele Unite ar putea repeta greșelile trecutului, implicându-se într-un conflict prelungit și costisitor, cu consecințe imprevizibile. Scenariul evocă o serie de etape: atacul și escaladarea conflictului de către SUA, blocajul și confuzia în fața rezistenței adversarului, retragerea americană în deziluzie și, în final, ruina țării atacate.
În cazul Iranului, această traiectorie ar putea fi mai scurtă, dar nu mai puțin dramatică. După retragerea americană, Iranul s-ar putea confrunta cu dificultăți majore, inclusiv reconstrucția, sărăcia și izolarea, așa cum s-a întâmplat în Vietnam după încheierea conflictului. Istoricul K. W. Taylor subliniază că, similar Vietnamului, Iranul ar putea vedea o întărire a autoritarismului ca urmare a războiului. Posibilele discuții ale fostului ministru de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, despre compromisuri au fost blocate de regimul de la Teheran.
Perspective economice și geopolitice sumbre
Dincolo de aspectele militare și politice, se ridică întrebarea privind capacitatea Iranului de a se recupera din punct de vedere economic și social după un eventual conflict. Economia iraniană se confruntă deja cu dificultăți majore, inclusiv catastrofa economică, colapsul ecologic, izolarea diplomatică și tulburările sociale. Aceste probleme ar putea fi agravate de un război, cu consecințe sociale și o izolare diplomatică și mai mare.
Carlyle Thayer, specialist în Vietnam, menționează că Iranul nu are sprijinul unei comunități șiite globale, spre deosebire de Vietnam, care a fost susținut de China și Uniunea Sovietică. Iranul este un factor important în cadrul șiismului, dar nu se bucură de același suport extern. Această lipsă de susținere ar putea complica și mai mult reconstrucția post-conflict.
Îndoieli și posibile scenarii viitoare
Un aspect critic este dacă liderii iranieni vor fi dispuși să facă compromisuri. Până în prezent, nu au existat semne în acest sens. Presupunerea este că Islamul șiit revoluționar este scopul final, iar orice altceva este doar un mijloc. În acest caz, Iranul ar putea continua pe o cale autodistructivă, refuzând să accepte că a „câștigat” războiul.
Nicușor Dan, președintele României, nu a comentat public pe marginea acestui subiect. În schimb, Ilie Bolojan, prim-ministrul, a subliniat importanța unei abordări diplomatice și a respectării dreptului internațional în ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu.
