Net-investițiile în economie au crescut cu doar 5% în 2025, un avans modest, dominat de fondurile publice
București – Creșterea netă a investițiilor în economia națională a României a fost de 216,45 miliarde de lei în 2025, o majorare de doar 5% față de anul precedent, arată ultimele date publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Deși investițiile publice au crescut cu aproximativ 15%, evoluția modestă a investițiilor private ridică semne de întrebare. Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor nete a crescut semnificativ, de la circa 40% în 2019 la peste 60% în prezent.
„În 2025, comparativ cu 2024, investițiile nete în economia națională au crescut cu 5,0%, creștere înregistrată la toate elementele structurale: lucrări noi de construcții cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% și echipamente (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%”, indică datele INS. În același timp, datele Ministerului Finanțelor arată că cheltuielile de investiții, inclusiv cele de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, s-au ridicat la 138,20 miliarde de lei, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, când s-au situat la 119,45 miliarde de lei.
Rolul crucial al investițiilor publice
Anul trecut, ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor nete în economie a fost de circa 63,8%, comparativ cu 41,9% în 2019, anul de dinaintea pandemiei. Surprinzător, după 2020, anul în care statul a suportat „povara” investițiilor, ponderea investițiilor publice a urmat o tendință descendentă până în 2023, când investițiile publice și-au reluat creșterea accelerată – în 2023 cheltuielile cu investițiile publice au depășit 100 de miliarde de lei, de la 72,5 miliarde în 2022.
În ceea ce privește structura, investițiile din 2025 s-au concentrat în principal pe trei domenii cheie: construcții, industrie și servicii. Aceste sectoare au reprezentat peste 77% din totalul investițiilor. Sectorul agricol continuă să aibă o pondere redusă, în timp ce categoria „alte ramuri”, asociată în principal cu investițiile publice (sănătate, educație, asistență socială, administrație etc.), a înregistrat cea mai pronunțată creștere, potrivit datelor INS. Astfel, ponderea investițiilor în „alte ramuri” a crescut de la 16,4% în 2019 la 19,7% anul trecut.
Structura investițiilor pe sectoare
Construcțiile au continuat să dețină cea mai mare pondere în totalul investițiilor, în ciuda unei ușoare scăderi, de la 38,2% în 2024 la 36,1% în 2025, corespunzătoare unei valori de aproximativ 78,1 miliarde de lei. Această categorie include lucrări de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, precum și investiții în infrastructură – drumuri, poduri, autostrăzi, rețele de utilități și infrastructură de transport.
Industria a reprezentat 20,2% din totalul investițiilor (în scădere față de 20,5% în anul precedent), echivalentul a aproximativ 43,7 miliarde de lei. Sectorul include industriile extractive și prelucrătoare (de exemplu, auto, chimică, alimentară, metalurgică), precum și producția și distribuția de energie electrică, gaze și apă, și activități de gestionare a deșeurilor.
Comerțul și serviciile și-au consolidat poziția în structura investițiilor, ponderea lor crescând de la 20,5% la 20,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 45,2 miliarde de lei. Această categorie include activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, IT&C, activități financiare, imobiliare, profesionale și administrative. Este singurul sector major care și-a majorat ponderea, indicând o accelerare a investițiilor în servicii private.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au reprezentat 3,1% din totalul investițiilor (față de 2,9% în 2024), corespunzător unei valori de aproximativ 6,7 miliarde de lei. Creșterea modestă reflectă investițiile realizate în modernizarea fermelor, dezvoltarea sistemelor de irigații și extinderea capacităților de prelucrare a produselor agricole.
Categoria „alte ramuri” – care include administrația publică și apărare, învățământ, sănătate, asistență socială și activități culturale – a înregistrat cea mai puternică creștere structurală. Ponderea acesteia a urcat de la 17,9% la 19,7%, atingând o valoare de aproximativ 42,6 miliarde de lei.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România se află într-o tranziție de la un model de creștere bazat pe deficite bugetare masive și consum privat – care a generat o aparență de prosperitate, dar nesustenabilă, cu o creștere economică de doar 0,6% în 2025 și recesiune tehnică – către un model sănătos, axat pe investiții, productivitate și exporturi. Experții Băncii Transilvania estimează că 2026 va fi anul în care noul model de investiții va deveni vizibil, susținut de cinci piloni principali, cu accent pe fondurile publice și cele europene.
