O inscripție greacă descoperită în Siria aprinde o dezbatere istorică
O nouă descoperire arheologică în Siria reînvie o dezbatere de lungă durată despre amplasamentul vechiului Templu al Soarelui. O inscripție greacă, găsită în interiorul Marii Moschei din Homs, sugerează o legătură strânsă cu acest templu, care a fost asociat cu Elagabal, un preot care a devenit împărat roman în secolul al III-lea d.Hr. Descoperirea aruncă o nouă lumină asupra istoriei complexe a orașului antic Emesa.
Homs, cunoscută în antichitate ca Emesa, este un oraș cu o importanță istorică considerabilă. Marea Moschee din oraș, faimoasă pentru designul său oval neobișnuit, a fost centrul diferitelor credințe de-a lungul secolelor. Inscripția a fost găsită la baza unei coloane în timpul unor lucrări de restaurare. Situl moscheii în sine ascunde un trecut complex, fiind asociat cu conducătorul din secolul al XII-lea, Nur ad-Din, și se crede că a fost construită peste o biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, care ar fi putut înlocui o structură și mai veche, posibil un templu păgân.
Noi indicii despre o controversă veche
De ani de zile, istoricii au dezbătut dacă moscheea a fost construită pe ruinele Templului lui Elagabal. Acum, noua inscripție ar putea fi piesa lipsă de puzzle. Dr. Maamoun Saleh Abdulkarim, profesor de arheologie și istorie la Universitatea din Sharjah, consideră că aceasta ar putea oferi indicii cruciale. „Dacă se confirmă asocierea sa cu simbolistica cultului solar, aceasta ar putea indica o continuitate spațială între sanctuarul păgân și structurile religioase ulterioare construite pe același sit,” a declarat acesta.
Inscripția este sculptată într-un bloc de granit și include un text în limba greacă. Potrivit arheologului Teriz Lyoun, șeful Departamentului de Săpături din Homs, inscripția a fost descoperită în timpul săpăturilor din 2016. Textul descrie un conducător puternic, folosind imagini vii, comparându-l cu forțele naturii și cu animalele de pradă. Prof. Abdulkarim observă că textul grecesc conține nereguli gramaticale, fiind specifice perioadei romane în Siria.
Orașul care a îmbrățișat mai multe religii
Studiul condus de Prof. Abdulkarim prezintă Emesa ca un oraș modelat de trei faze religioase majore: păgânismul, creștinismul și islamul. Orașul a fost un important centru religios și comercial, situat pe rutele comerciale cheie care legau Antiohia, Damasc și Levantul. Viața religioasă a orașului se concentra pe zeul soarelui Elagabalus, al cărui templu servea drept punct central pentru ritualuri și festivaluri.
Descoperirea aduce noi informații despre trecerea de la păgânism la creștinism, un proces treptat, mai degrabă decât o ruptură. „Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc. În schimb, ambele comunități au coexistat timp de generații”, explică Prof. Abdulkarim. El subliniază importanța colaborării interdisciplinare în studiul acestei descoperiri, inclusiv arheologie, epigrafie, istoria arhitecturii și conservarea patrimoniului.
Inscripția, deși cunoscută anterior, nu a fost analizată în profunzime până acum. Noul studiu, publicat recent, sugerează o legătură concretă între moschee și o clădire păgână, posibil Templul Soarelui. În mai 2016, istoricul Abdulhadi Al-Najjar a împărtășit o traducere preliminară pe Facebook, oferind o perspectivă inițială asupra importanței descoperirii.
