Cutremurul din ’77: România, mai vulnerabilă ca niciodată, avertizează un expert
La 49 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, România se confruntă cu o realitate cruntă: infrastructura sa este mai puțin pregătită pentru un seism puternic. Avertismentul vine din partea lui Matei Sumbasacu, inginer constructor cu expertiză în analiza structurilor cu risc seismic și fondator al organizației Re:Rise. Într-un interviu acordat „Adevărul”, Sumbasacu a radiografiat situația alarmantă, subliniind obstacolele din calea consolidării clădirilor și măsurile individuale pe care le putem lua pentru a ne proteja.
Infrastructura fragilă: mai multe clădiri cu risc seismic
Sumbasacu subliniază că, din perspectiva infrastructurii, România este într-o situație mai proastă decât în 1977. „Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente”, a declarat acesta. Un număr semnificativ de clădiri din București, afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977, prezintă un risc ridicat de prăbușire.
Procesul de consolidare a clădirilor avansează lent. Sumbasacu propune accelerarea acestuia prin măsuri legale concrete. Una dintre problemele majore identificate este exploatarea imobilelor în regim hotelier. „În primul rând, avem o problemă imensă cu închirierile în regim hotelier în centrul Bucureștiului”, a explicat Sumbasacu. Proprietarii, adesea cu multiple apartamente în aceeași clădire, au un rol crucial în deciziile de consolidare. Potrivit expertului, aceștia sunt cei care adesea blochează procesul, prevalând interesele financiare imediate.
Pași concreți pentru siguranța personală
Dincolo de măsurile guvernamentale, Sumbasacu subliniază importanța pregătirii individuale. „Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim, dacă vorbim cu familia despre ce să facem post seism și despre unde ne întâlnim (planul după cutremur) și dacă ne pregătim un nivel minim de provizii în casă”, a adăugat el.
Crearea unui rucsac de urgență este un pas crucial. Acesta ar trebui să conțină provizii pentru cel puțin 72 de ore, inclusiv alimente neperisabile, apă, medicamente și articole de prim ajutor. Sumbasacu încurajează oamenii să își alcătuiască singuri rucsacul, pentru a înțelege mai bine nevoile specifice.
Stabilirea unui punct de întâlnire sigur este, de asemenea, esențială. Acesta ar trebui să fie situat departe de clădiri înalte și alte potențiale pericole. „Ideal, stabilim un punct principal și unul de rezervă”, a explicat Sumbasacu. O procedură clară de comunicare și un plan de acțiune pentru situațiile de urgență sunt vitale, având în vedere că rețelele de comunicații ar putea fi indisponibile după un cutremur.
Cum verificăm gradul de risc seismic al clădirii
Pentru cei care locuiesc în București, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic pune la dispoziție o listă actualizată a imobilelor încadrate în clasele de risc seismic. Lista poate fi verificată pe site-ul instituției. Clădirile sunt clasificate în patru clase de risc seismic (Rs I – Rs IV), în funcție de gradul de pericol pe care îl prezintă. Re:Rise a creat, de asemenea, o hartă care ilustrează zonele vulnerabile din București, pe care o puteți accesa online.
