Războiul din Orientul Mijlociu pune la încercare economia europeană
Conflictul din Orientul Mijlociu, generat de tensiunile dintre Iran și vecinii săi, ridică semne de întrebare asupra traiectoriei economice a Europei. Potrivit analiștilor, următoarele săptămâni vor demonstra dacă economia europeană va reuși să depășească obstacolul sau va aluneca într-o nouă criză. Dependența de petrolul și gazele din regiune face din blocul comunitar o zonă vulnerabilă.
Președintele american Donald Trump a sugerat un orizont de timp de o lună pentru încheierea conflictului, după eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, dar o campanie militară prelungită ar putea afecta negativ procesul de redresare economică din zona euro și ar accentua presiunile inflaționiste cu care se confruntă Banca Centrală Europeană (BCE). Creșterea prețurilor la energie, ca urmare a atacurilor reciproce, deja se resimte.
Impactul asupra prețurilor energiei
Unul dintre efectele imediate ale conflictului este creșterea prețurilor la energie. Creșterea acestor costuri ar putea forța guvernele să aloce fonduri suplimentare pentru protejarea populației de inflație, exercitând o presiune suplimentară asupra liderilor politici. Anul 2026 a început cu perspective optimiste pentru Europa, cu investiții sporite în infrastructură și apărare, inflația menținându-se în jurul țintei de 2% stabilite de BCE. Escaladarea conflictului intervine într-un moment de incertitudine legată de tarifele SUA, mai ales după invalidarea de către Curtea Supremă a taxelor vamale inițiale impuse de Donald Trump.
Economiștii, cum ar fi Holger Schmieding de la Berenberg, mențin deocamdată prognoze inițiale, estimând un preț mediu al petrolului Brent între 65 și 70 de dolari pe baril. Însă, prețul a depășit deja 80 de dolari, considerat o creștere temporară, dar care poate afecta alegerile intermediare din noiembrie din SUA. În același timp, Iranul se confruntă cu presiuni pentru a evita blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru comerțul global cu petrol.
Riscuri pentru politicile monetare
Menținerea prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor va limita posibilitățile de relaxare a politicilor monetare la nivelul Uniunii Europene. Analizele indică faptul că monedele din Europa Centrală și de Est ar putea rămâne mai slabe pe termen scurt, în timp ce randamentele obligațiunilor pe termen lung sunt susceptibile de creștere, mai ales în țările din afara zonei euro, precum România, comparativ cu cele din zona euro.
Potrivit experților, aversiunea sporită față de risc și instabilitatea ar putea reduce sentimentul de redresare pe piață. În plus, riscul ca prețurile mai mari să se mențină pe termen lung ar putea afecta încrederea consumatorilor și puterea de cumpărare a gospodăriilor. O amânare sau o diminuare a relaxării monetare ar putea, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra creșterii economice pe termen mediu.
Perspective pe termen scurt
Analizele sugerează că prețul petrolului ar putea crește până la 120 de dolari pe baril, în cazul în care un conflict major influențează fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz. Economiștii de la Banca Centrală Europeană indică posibile „creșteri substanțiale ale inflației” și o „scădere bruscă a producției industriale”.
La nivelul BCE, economistul-șef Philip Lane a menționat un scenariu anterior, elaborat de analiștii băncii centrale, care arată „o creștere substanțială a inflației determinate de scumpirea energiei și o scădere bruscă a producției industriale” cauzate de întreruperea aprovizionării cu materii prime energetice.
JPMorgan Chase estimează că prețurile petrolului Brent ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, dacă conflictul din Orientul Mijlociu conduce la perturbări susținute ale aprovizionării.
