Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală, care vizează în principal procedura de cameră preliminară. Decizia a fost luată vineri, 22 mai 2026, în urma unei ședințe a Secțiilor Unite ale instanței supreme, convocate de președinta ICCJ, Lia Savonea. Modificările legislative controversate au fost recent adoptate de Parlament.
Contestații privind procedura accelerată
Principala nemulțumire a ICCJ vizează introducerea unei proceduri accelerate în faza de cameră preliminară a proceselor penale. Această etapă, conform noilor reglementări, ar trebui finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță. Pentru a respecta acest termen, judecătorii ar urma să stabilească termene succesive, iar părțile nu ar mai fi citate după primul termen, fiind responsabile de a urmări evoluția dosarului.
Noua lege prevede, de asemenea, că termenele în camera preliminară vor fi stabilite, de regulă, în zile consecutive, cu o pauză maximă de șapte zile între ele, cu excepția unor situații justificate. ICCJ argumentează că aceste prevederi încalcă principii constituționale importante. Instanța supremă susține că noile prevederi afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
Încălcarea drepturilor procesuale
ICCJ critică în mod special posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor chiar în faza camerei preliminare. Instanța supremă consideră că această prevedere nu este corelată cu actuala structură a procesului penal și ar putea obliga un judecător de cameră preliminară să analizeze, indirect, fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale.
O altă problemă majoră ridicată de ICCJ este eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară. Potrivit noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate trebuie să urmărească singure parcursul dosarului. ICCJ consideră că această măsură este vagă și afectează dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile, cum sunt deținuții, vârstnicii sau cei fără acces la internet.
Probleme legate de autoritatea de lucru judecat
ICCJ contestă și prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Instanța supremă susține că această soluție contravine jurisprudenței CCR și limitează posibilitatea instanței de fond de a mai analiza legalitatea unor probe obținute nelegal sau neloial. ICCJ a transmis sesizarea către CCR pentru analiză.
Sursa: Digi24
