Înalta Curte de Casație și Justiție dă în judecată Guvernul pentru plata salariilor restante
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, solicitând obligarea acestora la plata integrală a drepturilor salariale restante ale magistraților. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București la sfârșitul lunii martie și vine după ce demersurile administrative anterioare nu au avut succes. Magistrații cer nu doar plata sumelor datorate, ci și efectuarea demersurilor necesare pentru includerea acestora în buget, inclusiv prin rectificare bugetară.
Solicitarea ICCJ vine în contextul în care instanța susține că a cerut în mod repetat includerea fondurilor în buget. Cu toate acestea, solicitările au fost respinse, ceea ce este considerat un refuz nejustificat. Documentele depuse la dosarul Curții de Apel București indică faptul că justiția nu a primit fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Sancțiuni cerute pentru conducerea executivă
Pe lângă solicitarea de plată, Înalta Curte cere instanței să stabilească un termen clar de 10 zile pentru alocarea fondurilor. În plus, ICCJ solicită aplicarea unor sancțiuni directe conducerii executive. Acestea includ amenzi pentru premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor. Concret, instanța cere o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, precum și penalități de 2% pe zi, până la executarea obligațiilor.
Conform legii contenciosului administrativ, Înalta Curte susține că a respectat etapa prealabilă acțiunii în instanță. Decizia de a acționa în instanță reflectă nemulțumirea adâncă a magistraților față de modul în care Guvernul a gestionat plata drepturilor salariale stabilite prin lege.
Obligațiile de plată, ignorate din lipsă de fonduri?
Înalta Curte subliniază că drepturile salariale invocate au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și au devenit exigibile în anul 2026. În documentele depuse se precizează că aceste sume au fost deja recunoscute și reeșalonate prin acte normative succesive. Ultima reglementare prevedea explicit plata lor în acest an. ICCJ afirmă că autoritățile nu pot decide discreționar dacă includ sau nu aceste sume în buget, iar invocarea lipsei de fonduri nu poate justifica neexecutarea obligațiilor.
Instanța invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, evidențiind că o autoritate de stat nu poate utiliza lipsa resurselor financiare ca pretext pentru neplata unor datorii stabilite prin hotărâri definitive.
În motivarea acțiunii, Înalta Curte atrage atenția că întârzierile la plata drepturilor salariale afectează principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv separația puterilor, egalitatea în fața legii și dreptul de proprietate. Instanța mai subliniază că unele dintre aceste drepturi salariale datează din perioada 2015-2017, iar plata integrală ar putea avea loc abia spre finalul anului 2028, ceea ce ar însemna întârzieri de peste un deceniu.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior că Guvernul a decis amânarea plății acestor drepturi salariale pentru a susține un pachet social destinat pensionarilor și copiilor cu dizabilități. „Având în vedere problemele pe care le parcurgem și criza generată de războiul din Golf, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de Coaliție. Aveam două posibilități: prima era să creștem deficitul cu anvelopa necesară amendamentelor din Parlament, însă nu s-a mers pe această variantă. Varianta pe care s-a căzut de acord este reducerea altor cheltuieli: mai exact, reducem sumele destinate achitării unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe judecătorești din anii trecuți și amânarea acestora în anii următori”, declara premierul pe 19 martie. Dosarul cauzei a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București și va primi un termen de judecată în perioada următoare.
