Propunerea de listare la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companii de stat a stârnit dezbateri intense în spațiul public. Gabriel Horga, președinta Comisiei de Buget din Senat (PNL) și fostă vicepreședintă ASF pentru piața de capital, a intervenit, astăzi, pentru a clarifica poziția guvernului și a răspunde criticilor venite din partea PSD.
Argumente pro listare
Horga a subliniat că inițiativa are ca scop transparentizarea activității companiilor și atragerea de fonduri private pentru investiții. Ea a precizat că guvernul va păstra pachetele majoritare de acțiuni, similar experienței pozitive de la Hidroelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica sau Romgaz. Potrivit acesteia, listarea la bursă a pachetelor minoritare nu implică vânzarea companiilor, ci oferă posibilitatea investitorilor, inclusiv celor mici, să achiziționeze acțiuni.
Potrivit declarațiilor făcute pe Facebook, potențialii investitori ar putea fi cei peste 300.000 de mici investitori de la Bursa de Valori București, fondurile de pensii (unde 8,4 milioane de români au pensii private în Pilonul 2), Pilonul 3 și fondurile de investiții. Listarea la bursă presupune, de asemenea, o mai mare transparență, companiile fiind obligate să publice periodic situațiile financiare, rapoartele administratorilor și să respecte regulile de bună guvernare.
Horga a argumentat că statul pierde anual 14 miliarde de lei din cauza companiilor cu capital majoritar de stat. În contrast, companiile listate la bursă au performanțe superioare.
Critici și contraargumente
Criticii din PSD au contestat momentul ales pentru această propunere, invocând o presupusă instabilitate a pieței. Horga a respins aceste acuzații, menționând creșterea constantă a Bursei de Valori București, care a atins niveluri istorice.
Ea a contracarat, de asemenea, speculațiile privind „vânzarea” companiilor de stat, subliniind că este vorba doar de listarea unor pachete minoritare, statul păstrând controlul. Pentru a susține afirmațiile, au fost prezentate exemplele unor companii precum Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Acestea au atras investiții importante și au devenit companii importante la nivel regional, fără ca statul să piardă controlul.
Contextul și pașii următori
În prezent sunt 1.500 de companii în care statul este acționar. Guvernul a analizat un document despre vânzarea unor pachete minoritare (5-7% din acțiuni în unele cazuri) la opt dintre acestea. Se dorește creșterea transparenței și o performanță mai bună a companiilor de stat. Listarea la bursă este un proces care poate dura între 6 și 12 luni, implicând evaluări, audituri și prospecte, ce trebuie aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Premierul Marcel Ciolacu a menționat intenția de majorare de capital a CEC, banii provenind din taxele și impozitele cetățenilor. Listarea, a explicat Horga, nu implică finanțare din taxe, ci din fondurile investitorilor. În plus, guvernul analizează soluții pentru 22 de companii care înregistrează datorii și pierderi.