Grecia se confruntă cu o criză în domeniul sănătății materne, înregistrând cea mai mare rată de nașteri prin cezariană din Uniunea Europeană. Peste 60% dintre nașteri sunt realizate prin intervenție chirurgicală, un procent alarmant, de peste trei ori mai mare decât în unele state occidentale. Medicii avertizează că această situație ridică semnale de alarmă, depășind limitele medicale și reflectând probleme structurale profunde.
De ce este Grecia pe primul loc în Europa la cezariene
Rata de nașteri prin cezariană în Grecia a atins un nivel record de 62,2%, comparativ cu media globală de aproximativ 22%. Din cele 85.000 – 90.000 de nașteri anuale, peste 50.000 sunt realizate prin operație. Această creștere constantă, de la 57,8% în 2019 la peste 62% în 2023, este o sursă majoră de îngrijorare.
Comparativ, state precum Olanda, Suedia sau Franța înregistrează rate sub 20%. Nici factori precum vârsta înaintată a mamelor nu justifică pe deplin această diferență, deoarece Spania și Irlanda nu se confruntă cu valori similare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă o rată optimă de 10% până la 15%, iar depășirea acestui interval sugerează intervenții care nu sunt întotdeauna necesare din punct de vedere medical.
Costuri și riscuri ascunse
Creșterea numărului de cezariene nu este doar o statistică, ci o problemă cu impact direct asupra pacienților și asupra sistemului medical. Intervențiile chirurgicale presupun costuri mai mari, atât pentru familii, cât și pentru sistemul public de sănătate. În același timp, riscurile sunt semnificative, incluzând complicații postoperatorii și o recuperare mai dificilă pentru mamă.
Cauzele acestei situații nu se limitează doar la necesitatea medicală. Ele includ preferințele personale, lipsa sprijinului pentru nașterea naturală și modul în care este organizat sistemul sanitar. Experții internaționali au cerut încă din 2016 autorităților din Grecia să ia măsuri pentru a limita acest fenomen.
O problemă globală
Tendința globală este similară, cu o triplare a numărului de cezariene din 1990 până în prezent. În multe țări dezvoltate, această creștere este considerată un semnal de alarmă, nu un progres. Situația din Grecia ilustrează dezechilibrele din sistemele moderne de sănătate.
