Sursa: Ziarul Financiar
Criza energetică globală: România, Polonia și Ungaria, la răscruce
Războiul din Ucraina a amplificat vulnerabilitățile energetice ale statelor europene, readucând în prim-plan importanța surselor locale de energie și a tranziției către regenerabile. În timp ce unele țări se confruntă cu dificultăți majore, România, Polonia și Ungaria sunt implicate într-o dinamică complexă, fiecare cu propriile strategii și provocări.
Polonia: Întoarcerea la cărbune pe fondul instabilității
Polonia, puternic dependentă de cărbune, se confruntă cu o dilemă majoră. Conflictul din Golf, cu amenințările la adresa comerțului global de petrol și gaze, a dus la creșteri uriașe ale prețurilor energiei. Această situație a revitalizat industria cărbunelui, care se confruntă cu probleme de profitabilitate. “Cei trei crai ai cărbunelui și mineritului din Polonia cresc pe bursa de la Varșovia”, scrie zf.ro.
În contextul scumpirii cărbunelui, companiile de profil au înregistrat creșteri pe bursa de la Varșovia. Acțiunile LW Bogdanka au crescut cu aproape 40% de la începutul anului, în timp ce titlurile Bumech și JSW au urmat aceeași tendință. Polonia, deși are resurse limitate, are o cerere energetică ridicată. Țara importă gaze din Norvegia și are planuri ambițioase pentru dezvoltarea energiei nucleare. În 2024, ponderea regenerabilelor în consumul de energie a crescut la aproape 18%.
Ungaria: Recorduri în energie solară și legături cu China
Ungaria a ales o abordare diferită, concentrându-se pe energia solară. Țara a stabilit recorduri notabile, cu panourile solare contribuind cu un sfert la producția de electricitate în 2024, cea mai mare pondere din UE și din lume. Această strategie a fost influențată și de relațiile bune cu China, liderul mondial în producția de panouri solare.
“Ungaria se vrea a fi poarta comercială și politică a Chinei la UE”, precizează sursa citată. În 2024, ponderea regenerabilelor în consumul de energie a ajuns la 18,3%. Ungaria deține și o centrală nucleară și importă gaze naturale din Rusia.
România: Echilibru între surse și stagnare
România, cu resurse mixte – centrală nucleară, energie hidro și producție de gaze – se află într-o poziție relativ avantajoasă. În 2024, ponderea regenerabilelor în consumul de energie a fost de 25,4%, ușor peste media europeană. Cu toate acestea, evoluția a arătat o stagnare după un start promițător.
Germania, dependentă de cărbune, a eșuat în tranziția către energie verde bazată pe gaze rusești ieftine, aflându-se și ea într-o situație dificilă. În timp ce România are o evoluție oarecum stagnantă, Germania a fost nevoită să folosească cărbunele din nou. În 2024, ponderea energiei verzi în Germania a fost de 22,5%.
Guvernul polonez a anunțat recent noi măsuri pentru sprijinirea industriei cărbunelui, în ciuda eforturilor de tranziție către surse regenerabile, subliniind complexitatea tranziției energetice în contextul geopolitic actual.
