Conform Libertatea: Gara București-Progresul, un martor al istoriei feroviare din sudul Capitalei timp de 66 de ani, dispare din peisaj. Clădirea istorică este demolată pentru a face loc unui amplu proiect de modernizare a liniei București-Giurgiu și construirii unei noi conexiuni de metrou. Utilajele grele au început deja lucrările, transformând în amintire o stație care a reprezentat poarta feroviară a sudului Bucureștiului.
O stație născută dintr-o haltă
Povestea Gării Progresul începe de fapt înainte de inaugurarea sa oficială din 1960. În 1953, pe locul unde astăzi se dărâmă ziduri, exista o simplă haltă pe linia ferată ce lega Filaretul de Giurgiu. Timp de cinci ani, între 1954 și 1958, această haltă a fost extinsă și transformată treptat într-o stație de cale ferată. Inaugurarea oficială pe 19 noiembrie 1960 a marcat preluarea rolului Gării Filaret, devenind noul punct de legătură feroviară pentru sudul Bucureștiului.
Stația Progresul nu a fost niciodată doar o simplă stație de călători. În perioada sa de maximă activitate, complexul feroviar includea linii dedicate mărfurilor, rampe de încărcare-descărcare și conexiuni industriale importante. Pasionații de istorie feroviară menționează o zonă extinsă de marfă și numeroase linii industriale care deserveau obiective economice din sudul Capitalei, confirmând rolul vital pe care îl juca în infrastructura orașului.
Urmele trenurilor militare și prima cale ferată
Pe lângă activitatea comercială și de transport persoane, Gara Progresul a avut și o legătură cu transportul militar. Mărturiile localnicilor și documentele vremii indică prezența trenurilor armatei, care utilizau această stație. Astăzi, printre vegetația crescută și ruinele care marchează începutul demolării, se mai pot observa urme ale vechilor linii, ecouri ale unui trecut feroviar activ.
Locația Gării Progresul este, de altfel, emblematică pentru istoria transportului pe șine din România. Stația se află pe traseul primei căi ferate construite în țara noastră, linia București-Giurgiu. Inaugurată pe 31 octombrie 1869, această linie, cu o lungime de aproximativ 67 de kilometri, permitea parcurgerea distanței în doar o oră și jumătate, cu o viteză medie de 45 km/h. Astăzi, însă, călătoria feroviară pe ruta București-Giurgiu durează peste trei ore, un paradox al degradării infrastructurii.
Prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, în august 2005, a întrerupt pe aproape două decenii traficul feroviar direct pe această linie. Deși trenurile de marfă au continuat să circule, stația de călători a rămas aproape deabandonată. Abia în iunie 2024, după finalizarea lucrărilor de refacere a infrastructurii, trenurile de călători au revenit pe ruta directă, însă Gara Progresul în forma sa veche nu va mai fi martora acestora.
Un nod intermodal pentru viitor
Demolarea Gării Progresul deschide calea către un nou proiect de infrastructură majoră. În locul vechii clădiri va apărea un complex intermodal modern, menit să integreze transportul feroviar, cel subteran și cel rutier. Extinderea Magistralei 4 de metrou va lega Gara de Nord de Gara Progresul, traversând o mare parte din oraș și oferind o legătură directă între cele două extremități ale Bucureștiului.
Proiectul prevede construirea a 14 stații noi pe o lungime de aproximativ 11-12 kilometri. Noua stație Progresul va fi epicentrul unui nod intermodal, unde se vor întâlni metroul, trenurile către Giurgiu și o parcare de tip park&ride. Această transformare marchează sfârșitul unei ere pentru Gara Progresul, dar deschide drumul către o viziune modernă asupra transportului urban și interurban.
Sursa: Libertatea
