Fungicidele din agricultură, o amenințare pe termen lung pentru sănătate?
Un studiu recent, realizat pe șobolani, ridică semne de întrebare cu privire la efectele nocive ale expunerii la anumite substanțe chimice asupra sănătății, efecte care par să se transmită de-a lungul mai multor generații. Cercetările arată că modificările produse de expunerea la anumite substanțe pot fi transmise prin mecanisme epigenetice, influențând modul în care genele sunt activate sau dezactivate. Studiul a folosit ca model vinclozolinul, un fungicid utilizat în agricultură.
Efecte nocive care se extind pe parcursul mai multor generații
Experimentul a constat în expunerea femelelor de șobolan la vinclozolin în timpul sarcinii. Rezultatele au arătat că o singură expunere la această substanță a crescut riscul de apariție a unor boli la descendenți, efectele observându-se pe parcursul a până la 20 de generații. Animalele din liniile afectate au prezentat probleme la nivelul rinichilor, prostatei, testiculelor și ovarelor. În generațiile mai târzii, au apărut complicații severe în timpul nașterii.
Studiul a fost coordonat de Michael Skinner, profesor de biologie la Washington State University, care cercetează de peste două decenii modul în care factorii de mediu pot influența moștenirea biologică. Potrivit acestuia, efectele pot apărea deoarece substanța afectează linia germinală, adică celulele din care se formează spermatozoizii și ovulele. „În esență, atunci când o femelă gestantă este expusă, și fătul este expus. Iar linia germinală din interiorul fătului este, la rândul ei, expusă. Din acel moment, efectele pot apărea la urmași și la generațiile următoare”, a explicat specialistul.
Moștenirea epigenetică și implicațiile pentru sănătate
Acest tip de modificări nu schimbă secvența ADN, ci modul în care organismul „citește” genele. Fenomenul este cunoscut sub numele de moștenire epigenetică transgenerațională și influențează riscul de a dezvolta anumite boli. Cercetătorii au urmărit efectele timp de zece generații și au observat că riscul de boală rămâne ridicat. Ulterior, au extins analiza până la 20 de generații. „Prezența bolii a rămas în mare parte constantă, dar în jurul generației a 15-a am început să vedem o agravare a situației. În generațiile 16, 17 și 18 boala a devenit foarte pronunțată, iar uneori fie mama, fie puii mureau în timpul nașterii”, a precizat Skinner.
Deși rezultatele provin din experimente pe animale și nu demonstrează direct că același proces are loc la oameni, cercetătorii spun că studiile pe mamifere pot oferi indicii importante despre modul în care substanțele chimice din mediul modern ar putea influența sănătatea pe termen lung. În cazul șobolanilor, 20 de generații pot trece în doar câțiva ani. La oameni, același interval ar însemna câteva sute de ani.
Echipa de cercetare subliniază importanța utilizării epigeneticii pentru a trece de la o abordare reactivă, la una preventivă în medicină. Studiile epigenetice ar putea ajuta medicina să identifice riscurile mai devreme și să dezvolte strategii de prevenție.
