Conform G4Media: Agenția de rating Moody’s avertizează că situația politică din România a devenit mai complicată după adoptarea moțiunii de cenzură în luna mai, iar fragmentarea politică și întârzierea formării unui nou guvern pot încetini procesul de consolidare fiscală. Aceste avertismente apar în contextul menținerii ratingului suveran al României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, cu perspectivă negativă.
Fragmentarea politică și riscul fiscal
Moody’s subliniază că „condițiile politice au devenit mai dificile în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern”. Agenția se așteaptă ca o nouă administrație să preia atribuțiile după vacanța de vară, dar atrage atenția că instabilitatea politică ar putea afecta continuitatea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.
„Acest fundal politic fragmentat sporește riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls. Următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei și îmbunătăți accesibilitatea datoriei în timp”, se arată în raportul Moody’s.
Perspectiva negativă și provocările fiscale
Decizia Moody’s de a menține ratingul României la „Baa3” cu perspectivă negativă este susținută de „riscurile semnificative de implementare” asociate programului ambițios de consolidare fiscală, deși agenția recunoaște progresele înregistrate în reducerea deficitului. „Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum și ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. (…) Perspectiva (outlook) rămâne negativă”, precizează agenția.
Baa3 reprezintă ultima treaptă din categoria ratingurilor considerate sigure pentru investiții. O retrogradare ar însemna intrarea în categoria „junk”. România se confruntă cu această perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară: Moody’s, S&P Global Ratings și Fitch.
Estimări privind deficitul și datoria
În plan fiscal, Moody’s constată că România a reușit să reducă deficitul mai rapid decât se anticipa inițial. Agenția estimează pentru anul curent un deficit bugetar de 5,8% din Produsul Intern Brut, un rezultat atribuit controlului cheltuielilor și creșterii veniturilor, în ciuda contextului macroeconomic dificil. Progresele înregistrate în 2025 și în prima jumătate a anului 2026 au contribuit la încetinirea creșterii datoriei și a costurilor cu dobânzile.
Moody’s prognozează o creștere a datoriei publice de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, cu o posibilă stabilizare în jurul valorii de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, față de 2% în 2023. Totuși, agenția avertizează că aceste prognoze sunt marcate de o incertitudine ridicată, iar necesarul de finanțare al României va fi în medie de aproximativ 12% din PIB în perioada 2026–2028.
Teste pentru viitorul rating
Moody’s indică bugetul pentru 2027 și legea salarizării ca fiind două teste esențiale pentru viitorul rating al României. O îmbunătățire a ratingului este puțin probabilă în actualul context, dar perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă vor exista dovezi clare ale continuării sprijinului politic pentru consolidarea fiscală după 2026. Adoptarea până la sfârșitul anului 2026 a bugetului pentru 2027, cu măsuri de reducere a deficitului, și a unei legi a salarizării care să stabilizeze și să reducă cheltuielile cu personalul sunt considerate semnale concrete pozitive. În sens invers, un mediu politic nefavorabil consolidării bugetare sau inversarea reformelor adoptate ar putea pune presiune descendentă asupra ratingului.
Printre punctele forte ale României, Moody’s menționează apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, cadrul instituțional solid și potențialul de creștere economică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile includ situația politică internă, deficitul structural ridicat de cont curent și expunerea la riscul geopolitic, inclusiv proximitatea războiului din Ucraina.
Sursa: G4Media
