Creșterea cheltuielilor militare la nivel global pune guvernele în fața unor decizii dificile privind bugetele publice, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), semnalând reapariția dilemei economice “arme versus bunăstare”. Această dilemă obligă statele să facă compromisuri în alocarea resurselor între cheltuielile militare și programele sociale.
Presiuni bugetare accentuate
Conform celui mai recent raport “World Economic Outlook”, FMI subliniază că aproximativ jumătate dintre statele lumii au crescut bugetele militare. Mai mult, vânzările de armament ale marilor companii din industria de apărare s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii. Tendința de creștere a cheltuielilor militare este de așteptat să continue, având în vedere intensificarea tensiunilor geopolitice. Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la posibilele efecte asupra altor domenii, cum ar fi programele sociale, unde fondurile ar putea fi reduse. Analizând experiența a 164 de state de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, FMI avertizează că perioadele de creștere rapidă a cheltuielilor militare pot afecta echilibrele fiscale și externe ale economiilor, conducând la creșterea datoriei publice și la reducerea cheltuielilor sociale.
Un „dividend dublu” și reacții electorale
Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a recunoscut că dilema dintre cheltuielile pentru apărare și cele sociale poate genera reacții negative din partea electoratului, mai ales în apropierea alegerilor prezidențiale din 2027. Cu toate acestea, el a subliniat că investițiile în apărare pot aduce “un dividend dublu”, consolidând suveranitatea statelor și generând locuri de muncă. “Trebuie să regândim războiul. Dronele și noile forme de luptă au apărut deja și trebuie să le abordăm”, a declarat Lescure. Oficialul francez a adăugat că nivelul ridicat al cheltuielilor sociale din Franța rămâne parte esențială a modelului economic al țării și că o strategie industrială legată de apărare ar putea crea locuri de muncă inclusiv în regiuni afectate de globalizare și transformări tehnologice.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a observat că finanțarea pentru apărare a devenit o prioritate pentru multe state, în timp ce fondurile pentru dezvoltare externă au scăzut în numeroase țări dezvoltate. În ciuda acestui context, instituția a reușit în 2024 să mobilizeze o sumă record pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), programul dedicat celor mai sărace state. Runda de finanțare IDA21 a adus 24 de miliarde de dolari suplimentari, care au fost transformați prin mecanisme financiare în aproximativ 100 de miliarde de dolari destinați investițiilor în sănătate, educație și reziliență climatică pentru 78 dintre cele mai sărace țări ale lumii.
“Încă am încredere în sistem. Trebuie să explicăm țărilor donatoare de ce aceste investiții sunt și în interesul lor”, a spus Banga, adăugând că dezvoltarea economică în statele sărace poate genera creştere globală, pieţe noi pentru companii şi o reducere a migraţiei ilegale. În Europa, securitatea și apărarea au devenit priorități majore, în special după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile pentru apărare ale Uniunii Europene sunt estimate să ajungă la 381 de miliarde de euro în 2025, cu 11% mai mult decât în anul precedent și cu aproape 63% peste nivelul din 2020.
Ministrul polonez al Finanțelor, Andrzej Domański, a declarat că guvernul monitorizează atent riscul unor reacții sociale în contextul creșterii cheltuielilor militare. Polonia intenționează să aloce aproximativ 5% din produsul intern brut pentru apărare, o sumă considerată “foarte ridicată” de oficial. “Situația geopolitică este serioasă. Vladimir Putin ne amenință, amenință NATO și pe unii dintre vecinii noștri. Trebuie să tratăm securitatea cu maximă seriozitate, iar aceasta este o prioritate pentru guvernul nostru”, a afirmat Domański.
