Pensiile românilor, sub semnul întrebării: numărul pensionarilor crește, fondurile scad
Numărul pensionarilor din România a atins 4,68 milioane în februarie 2026, cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna anterioară, arată datele oficiale. În aceeași perioadă, pensia medie a fost de 2.780 de lei. Economiștii avertizează însă că sistemul public de pensii se confruntă cu dificultăți majore, iar presiunea se va intensifica după 2030, odată cu ieșirea la pensie a generației numeroase de „decreței”.
Situația actuală: o populație îmbătrânită și pensii mici
Din totalul pensionarilor, majoritatea, respectiv 3,78 milioane, au ieșit la pensie pentru limită de vârstă, iar pensia medie în cazul lor a fost de 3.111 lei. O categorie importantă o reprezintă foștii agricultori, cu 526.868 de persoane, care beneficiază de pensii semnificativ mai mici, de 718 lei în medie. Pensia de invaliditate este acordată unui număr de 393.857 de persoane, cu o medie de 1.089 lei. Totodată, 446.078 de persoane primesc pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.506 lei.
Economistul Cristian Păun, profesor universitar, subliniază că sistemul public de pensii se confruntă cu provocări importante. „Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat acesta. Potrivit lui Păun, presiunea asupra bugetului este accentuată și de existența a numeroase categorii de pensii speciale. „Multe pensii sunt speciale în România, nu doar pensiile magistraților, iar presiunea începe să se vadă în buget. Sistemul Pilon 1 devine încet-încet greu de finanțat și greu de susținut din contribuțiile celor care lucrează”, a explicat economistul.
Provocările viitorului: migrația și scăderea natalității
Potrivit principiului de funcționare a Pilonului 1, contribuțiile plătite de salariații din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problema centrală apare când numărul celor care contribuie scade, iar numărul pensionarilor crește. România se confruntă deja cu această situație, din cauza scăderii natalității și a migrației masive a forței de muncă. „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați și de migrație. Mulți pleacă din țară. În același timp, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce înseamnă mai mulți ani în care pensiile trebuie plătite”, punctează specialistul.
Soluții posibile: accent pe pensiile private
Cristian Păun consideră că ar fi fost oportună o dezvoltare mai accentuată a sistemului de pensii private. „Trebuia de mai multă vreme să punem accent pe Pilonul 2 și Pilonul 3, adică pe pensiile cu acumulare. Ideal ar fi fost ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, sugerează acesta. Pilonul 2 include sistemul de pensii private obligatorii, în care o parte din contribuțiile sociale ale angajaților sunt investite în conturi individuale. Pilonul 3 reprezintă pensiile private facultative, la care contribuțiile sunt voluntare.
În prezent, însă, pensiile românilor depind în principal de Pilonul 1. „Nu văd un viitor foarte strălucit pentru acest pilon. Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă. Și nici nu vom avea resursele necesare să îmbunătățim situația, pentru că ar însemna să aruncăm în aer bugetul României sau să creștem foarte mult taxele”, a concluzionat economistul.
Sursa: Digi24
