Energie scumpă și forță de muncă deficitară: obstacole pentru creșterea economică a României
Creșterea economică a României se confruntă cu provocări majore, conform ultimului raport macroeconomic realizat de Confederația Patronală Concordia. Principalii factori care influențează competitivitatea țării sunt prețul energiei și costul forței de muncă raportat la productivitate. Eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, dar și deficiențele din piața muncii afectează atractivitatea investițiilor și potențialul de dezvoltare.
Prețul energiei: un impas pentru competitivitate
România a pierdut un avantaj important în ceea ce privește prețul energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025. După ce, în prima parte a anului, costurile pentru firme se situau la un nivel mediu în comparație cu celelalte state europene, eliminarea plafonării a dus la creșterea tarifelor. Acum, țara se numără printre statele cu cele mai ridicate prețuri, afectând competitivitatea producției locale. „Firmele din România au plătit unul dintre cele mai mari prețuri la energia electrică, pierzând unul dintre pilonii competitivității”, se arată în raportul Concordia.
Pe de altă parte, situația prețurilor la gaze naturale este mai favorabilă, România având printre cele mai mici costuri din Uniunea Europeană. Perspectivele sunt optimiste, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma sa crească producția de gaze începând cu anul 2027. Acest lucru ar putea menține prețuri competitive și atrage investiții în industrii care folosesc gazul ca materie primă.
Piața muncii: presiuni salariale și productivitate scăzută
Costul unitar al forței de muncă rămâne competitiv în România, dar presiunile salariale cresc, fără un avans corespunzător al productivității. Acest dezechilibru riscă să erodeze avantajul competitiv al țării. Concordia subliniază importanța politicilor care să susțină creșterea competențelor și digitalizarea.
O problemă structurală importantă o reprezintă ponderea ridicată a persoanelor inactive, inclusiv a tinerilor NEETs (Not in Education, Employment, or Training), combinată cu implicarea a peste 10% din forța de muncă în agricultura de subzistență. Procentul este cel mai mare din Uniunea Europeană, cu o valoare adăugată minimă per persoană. Potrivit raportului, redistribuirea forței de muncă prin reconversie profesională și mobilitate sporită ar putea genera un plus semnificativ la produsul intern brut. Țara ar putea astfel să mute resursele către zone productive sau spre o agricultură mecanizată.
Deficite gemene și perspectivele pentru 2026
România se confruntă cu deficite gemene, bugetar și de cont curent, care plasează țara într-o poziție vulnerabilă în comparație cu alte state europene. Aceste deficite amplifică riscurile în fața șocurilor externe și cresc costurile de finanțare, limitând investițiile guvernamentale.
Pentru anul 2026, Concordia nu anticipează o revenire spectaculoasă, ci o creștere economică treptată, susținută de fondurile europene, exporturi și o redresare a consumului în a doua jumătate a anului. Există, însă, riscuri, precum eliminarea plafonării prețurilor la gaze și la unele alimente, sau creșterea cotațiilor la petrol pe piața internațională. „2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. Credibilitatea acestor angajamente nu se măsoară în declarații, se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului”, a declarat Iulian Lolea, economistul șef al Confederației Patronale Concordia.
