Securitatea, energia și noua paradigmă economică: o analiză a prim-viceguvernatorului BNR
București – România se află într-un punct de cotitură economic, unde securitatea națională, suveranitatea energetică și progresele tehnologice, în special cele legate de inteligența artificială, redefinesc prioritățile și modelele de dezvoltare. Această schimbare de paradigmă este subliniată de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), care atrage atenția asupra necesității adaptării la o nouă realitate geopolitică.
Cheltuielile pentru apărare și impactul asupra bugetului
Prim-viceguvernatorul BNR evidențiază importanța majorării bugetului alocat apărării, în contextul noilor amenințări. Conform declarațiilor sale, România trebuie să aloce cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, un efort bugetar semnificativ. În comparație, Polonia alocă 4% din PIB, iar țările baltice și unele țări scandinave depășesc 3%. Această creștere a cheltuielilor aduce în prim-plan riscul „crowding-out”-ului geopolitic, adică riscul ca alocările masive pentru apărare să afecteze investițiile civile productive.
Badea subliniază necesitatea unei selecții riguroase a proiectelor și a orientării către investiții cu valoare adăugată ridicată pentru a gestiona presiunea asupra resurselor publice. Eficiența cheltuielilor statului devine astfel o variabilă critică, iar adaptarea este esențială pentru a echilibra imperativul securității cu menținerea potențialului de creștere economică pe termen lung.
Rolul politicii energetice în contextul geopolitic actual
Prim-viceguvernatorul BNR subliniază că politica energetică a devenit o componentă centrală în relația dintre deciziile geopolitice și cele macroeconomice. Prețul energiei este influențat de o serie de factori globali, de la cererea și oferta globală, la structura pieței de electricitate, geopolitică și deciziile OPEC. În contextul european, sistemul „merit order” determină prețul energiei, cu centralele regenerabile având un cost marginal apropiat de zero, dar intermitența acestora menține prețul captiv costului marginal al gazului sau cărbunelui.
Badea menționează, de asemenea, incertitudinile generate de situația din Orientul Mijlociu și impactul acesteia asupra prețului energiei. Potențialul unor politici de tip cartel, similare celor din anii ’70, ar putea menține prețurile petrolului și ale gazelor naturale la niveluri ridicate, cu consecințe economice semnificative.
Incertitudinea, inteligența artificială și provocările fiscale
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția asupra nivelului ridicat de incertitudine din prezent, care afectează piețele și determină prudență în investiții. În plus, el subliniază decalajul României în domeniul inteligenței artificiale, cu o pondere redusă a companiilor care utilizează aceste tehnologii comparativ cu media europeană. Această întârziere generează vulnerabilități multidimensionale, de la energie și economie, până la securitate. Digitalizarea devine astfel un imperativ de securitate națională.
În ceea ce privește situația fiscal-bugetară, România se confruntă cu un nivel ridicat al datoriei publice, un deficit bugetar semnificativ și costuri cu dobânzile ridicate. În acest context, Badea subliniază necesitatea consolidării fiscale pentru a menține spațiul de manevră.
În prezent, se așteaptă ca Banca Națională a României să publice noi estimări privind evoluția economiei naționale, luând în considerare contextul geopolitic global și impactul acestuia asupra inflației și creșterii economice.
