Conform Observator: Invazia de creveți de apă dulce în Delta Dunării: O nouă specie din Asia schimbă peisajul acvatic
Creveții de apă dulce, o specie originară din Asia, au început să prolifereze în Lacul Razim, transformându-se dintr-o curiozitate închizând în meniul restaurantelor locale. Pescarilor din zonă le-au apărut în năvoade acum aproximativ cinci ani, iar acum prezența lor este din ce în ce mai semnalată. În localitatea Sarichioi, 100 de grame de creveți de apă dulce se vând cu 20 de lei, devenind o atracție culinară.
Acești crustacei noi pe plaiuri românești sunt răspândiți în apele dulci, în special în zonele de influență ale Dunării și în lacurile conexe. Potrivit specialiștilor, specia ar fi ajuns în Lacul Razim prin intermediul sistemelor de acvacultură, de pe Nipru, ajungând ulterior în Delta Dunării și apoi pe fluviu și lacurile conectate. Fenomenul de înmulțire intensă pare să fie accentuat în perioadele de caniculă.
Creștere explozivă și luptă pentru supraviețuire
Fenomenul de înmulțire a creveților de apă dulce este unul remarcabil, peștii depunând icre de două până la trei ori pe an, fapt ce duce la o explozie a populației, nu doar la o simplă multiplicare. „Au explodat, nu că s-au înmulţit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Şi vedeţi sub coadă, e plin de icre”, declară Gabriel Tremurici, un localnic care a observat îndeaproape transformarea. Acești creveți par să prefere apele de suprafață, unde sunt abundenți, în timp ce în adâncuri prezența lor este mai redusă. Se pare că există o competiție acerbă pentru resurse, iar apariția creveților a coincis cu o scădere drastică a numărului de raci, care, de obicei, domină aceste habitate. „Malul e plin de creveţi din aceştia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răceşte apa, apar racii, dispar creveţii”, afirmă Grigore Fîrsa, un pescar cu experiență.
Preocupări științifice privind impactul ecologic
Biologii din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul impact al acestei noi specii asupra ecosistemului local. Există temeri că acești creveți invazivi ar putea consuma icrele speciilor de pește autohtone, punând astfel în pericol biodiversitatea endemică. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, explică Aurel Năstase, biolog în cadrul instituției. Această situație reprezintă o provocare pentru echilibrul fragil al Deltei Dunării.
Primarul localității Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, privește situația cu un optimism precaut, sperând la o adaptare a noilor locuitori acvatici. „Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”, menționează Finoghen. Studiile de impact sunt în curs, iar viitorul ecosistemului din Lacul Razim depinde de modul în care se va stabili echilibrul între speciile native și noii veniți.
Sursa: Observator
